Să nu te-ndoieşti de iubire!

Te frângi sub poveri ca o trestie în vânt
Şi păsul nu ai cui îl spune,
Adesea pe cale pășești tremurând,
Cu duhul preaplin de suspine.

Pe scena vieții, actor, rol secund,
Deşi eşti la fel ca oricare,
Păcatul subjugă, e tot mai fecund
Şi strânge pe om tot mai tare.

De ce nu te-ntorci la al Tău Dumnezeu?
Tu ştii că El încă aşteaptă,
Chiar dacă îți pare acuma prea greu,
Cărarea e sigur, cea dreaptă!

Să nu te-ndoieşti de iubire, de har,
Credința aduce sfințire,
La cruce Cristos a murit! Prin calvar,
Ne-a dat șansa la mântuire.

De ce să te temi când Te cheamă Isus?
Nu poți să mai fugi, nu ai unde!
E viu, boldul morții pe veci a răpus!
Întoarce-te, nu te ascunde!

O pace deplină găsești doar în El,
Cristos a murit pentru tine!
Te roagă, primeşte-L, căci Emanuel,
Îți știe trăirea, ştii bine!

Îți iartă trădarea, prin Duhul cel Sfânt,
Îți spune duios: "Sunt cu tine!
Oricâte păcate-ai avut, Eu le spăl,
Dar vino degrabă la Mine!"

Primeşte-ne Tată, Isuse, Duh Sfânt,
Ne cerne pe toți de-ntinare,
Căci vrem ca să facem etern legământ,
În cugete, fă o schimbare!

Pe drumul Vieții, un răscumpărat,
Deşi nu am merite, Tată,
În sângele sfânt m-ai spălat, sunt iertat,
Acum am o viață schimbată!

Lucește în mine Isuse iubit
Și faptele-mi fie curate,
Ca lumea să ştie că sunt pocăit,
Slăvit să fii Doamne în toate!

13/04/18, Barcelona-Lucica Boltasu