Să duci cu demnitate crucea

Să duci cu demnitate crucea, să urci spre culme-n orice vreme,
Un Iosif din Erimateea să fii oricând şi nu te teme
Să ceri cu îndrăzneală ceva, căci Dumnezeu e-Atotputernic,
De Îl iubeşti pe Domnul slavei, vei fi mai bun, şi mai cucernic.

Să nu priveşti spre răstignire ca la o cruce orişicare,
Căci stă pe ea străpuns de cuie, Nădejdea lumii viitoare,
Nu a permis Dumnezeirea ca Mielul să fie zdrobit
Şi tot ce au prezis proorocii din acea vreme, s-a-mplinit.

Într-un moment de cumpănire, când crezi că totul e zadarnic,
Să nu descurajezi, căci Tatăl în milostenie este darnic,
Când mult prea grea este povara, să nu gândeşti la răzvrătire,
O clipă de te uiţi spre ceruri, Îi vei simţi a Lui iubire.

Să fii un sfetnic de onoare, ce poate-aduce mângâiere,
Acolo unde nu-i speranţă, să ai curaj, prin Duh, putere,
Chiar dacă eşti în astă lume un anonim, cu-a ta slujire,
Să-ţi faci cu cinste-ndatorirea şi să te umpli de sfinţire.

Priveşte în azurul amplu, ploaia de lacrimi şi durere,
Pătrunde-n sufletul de mamă ce n-are pic de mângâiere,
În ascultarea ei deplină, în temere de Dumnezeu,
A acceptat Maria crucea, deşi i-a fost atât de greu.

Pentru c-avem un Creator, să ne încredem cu tărie,
În tot ce ne-a vorbit Cuvântul, când a venit din veşnicie,
Vom suferi puţină vreme, apoi când va sosi momentul,
Ne va lua cu El în slavă. Aşteaptă dar, evenimentul!

Chiar dacă lupta ta pe cale e presărată cu suspine,
Să nu te îndoieşti vreodată, de ce-a promis Isus! El vine!
Acel ce suferă-n tăcere, cunoaşte ce-nseamnă jertfirea,
Caci are un model: Pe Domnul! Şi de asemenea, Iubirea!

09/12/12, Barcelona- Lucica Boltasu