text Poezii crestine

Să ancorăm în Portul cerului!

Sursa: 
www.resursecrestine.ro
Autor: Florența Sărmășan
Să ancorăm în Portul cerului!

Te am mereu în gând și tare îmi doresc
Pe calea înspre cer s-ajung în Portul Tău
De acol să nu mai merg, acol să mă opresc,
Să fiu mereu cu Tine, sus lângă Tatăl Tău

Cu brațele deschise și cu inima largă
Tu ne aștepți să ajungem și acol să ancorăm
Tu, ne-ai dat viața Ta, ne-ai dat lumea întreagă
Pe calea Ta cea dreaptă, cu toți s-o apucăm.

Noi, să fim hotărâți, să dăm tot la o parte,
Păcatul care-i greu și strâns legați ne ține
Ghid bun ca să ne fie doar sfânta, dreapta, Carte
Acolo, este legea care-I dată de Tine

Eu, n-am nici un motiv să mă las amăgit,
De unul, sau de altul, care profetizează
Eu, știu că adevărul în Carte l-am găsit
Prin Tine a fost scris, Tu ne ești scut și pază

Sunt mulți care vestesc, spun că-n Numele Tău,
Atenți trebuie să fim la tot ce ni se spune
Să ne ferim s-ajungem, din rău în și mai rău,
Să nu fim amăgiți, să credem doar ce-i bine.

Sfârșitul e e aproape, e chiar ultimul ceas
Iar timpul este scurt, lupta încrâncenată
Cu răul să sfârșim și încet, pas cu pas
A noastră viață nouă, să fie curățată

Trecutul să îl ștergem, ce-i bun să căutăm
Prin moartea de pe cruce pe noi ne-ai curățat
În fața Ta plângând, noi să îngenunchem
Iertare să Îți cerem, că ne-ai eliberat.

Multă-i povara vieții și este tare grea
S-o ducem singuri, noi, nu este cu putință
Dacă Te-avem la cârmă noi putem naviga
La capăt să ajungem și s-avem biruință

Pe a credinței navă, plutim drept și la țintă
Oricât de încărcată și plina, ea ar fi
Oceanul de păcate încearcă să o prindă
Dar cei care-s pe navă, sunt toți ai Tăi copii

Și nimenea de ei, nu poate să se atingă
Nici valurile pline de negrele păcate,
Spre Tine toți stau țintă, potopul să-l învingă
Dacă Te au la cârmă, vor merge mai departe... . .

Se vede-n zare portul, care seamăn nu are
Aicea, doar un vas mai poate ancora,
Acei ce vor veni, cei din necazul mare
Isus cel Sfânt I-așteaptă, cununa să le dea

Răsplata e eternă, ea este nemurirea
Cununa vieții scumpă, pe cap o vom primi
Căci doar al nost Isus ne poate da sfințirea
Și veșnic cu al nost Domn, la ceruri sus vom fii.

Amin

Câmpia Turzii, 10 februarie 2011

Cele mai recente resurse scrise - Zidire spirituala

E lumină-nțelepciunea
E lumină-nțelepciunea,Cum prostia e-nnoptare.Iar lumina-i curăție,Har ceresc și bucurieȘi credință roditoarePentru viața viitoare.Cine spune că el crede,Dar nu umblă în lumină,Nici trăiește-n curăție,... Citeste mai mult >>
Când pacea domnește
Când pacea domneșteE așa plăcut când inima-i plină de paceChiar și atunci când cineva rău îți întoarce,Când poți iubi pe cel care-ți greșeșteCă-n inima ta mereu pacea domnește.Când ai pace ești atât d... Citeste mai mult >>
Priveşte cerul!
Niciodată să nu plângiȘi să spui că e prea greu!Chiar de spini te vor răniȘi puțini te vor iubiLângă tine-I Dumnezeu!Să nu cazi în deznădejdeCând vezi valul că e mare!Tu rămâi pe Stâncă, susCăci acolo... Citeste mai mult >>
Frumoasă e răbdarea
Frumoasă e răbdarea femeii credincioasece caută-ntâietatea la alții să o lase,ea, rămânând în umbră, tăcută şi smerităîși află în răbdare răsplata fericită.... Așa a fost răbdarea Elisabetei sf... Citeste mai mult >>
Rămâi în dragoste
Sunt multe feluri de dragoste în lumeCu sentimente și emoții diferiteLa fiecare li s-a dat câte un numeCăci toate dintre ele sunt deosebite.Dragostea Storge e cea dintâiE o dragoste atât de specialăȚi... Citeste mai mult >>
Identitate
Ești, Doamne, bun, eu pământean și rău,și-n dragoste nu-Ți seamăn, nici în milă.Dar, după răni, sunt chip din chipul Tău,de par dospit din cer, nu din argilă.Nu Ți-am râvnit nici razele subțiri,nici t... Citeste mai mult >>
Întrebare
Adâncă-i noaptea, orele profunde...Gemând, spre raftul cărților mă-ndrumși-ntreb în șoaptă fiece volum:- Tu ești? Și cartea fuge și se-ascunde.Plângând, întreb portretul ei acum:- Tu ești? Și nici iub... Citeste mai mult >>
Am obosit!
Am obosit... Privesc la timpulCe a trecut așa grăbitLăsând în urmă dor și viseȘi iar îmi spun: Am obosit!A fost o vreme când furtunaNu reușea să mă clinteascăȘi vorbele oricât de greleNu izbuteau să m... Citeste mai mult >>
De ce te-ngrijorezi?
De ce te-ngrijorezi creștine?Oare-ai uitat de Dumnezeu?Oare-ai uitat că ți-a promisCă-alături îți va fi mereu?De ce ești tu îngrijoratCând vezi în jur că valu-i mare?Rămâi pe Stâncă, neclintit,Acolo v... Citeste mai mult >>
Priveşte!
Privește-ntinsul zării...Nu simți în piept un dorCe aripi îți deschideȘi-ai vrea să pleci în zborSpre-o lume unde paceaMustește fericireȘi oamenii-s legațiÎn lanțuri de iubire?Privește către ceruri...... Citeste mai mult >>