Rezolvă Tu!

Când vezi că cel ce-i cu-n picior în groapă
Este atât rău, nepăsător şi-atât de egoist
Că nu-i în stare o faptă bună ca să facă
Se comportă aşa că duhu-n tine-i umilit;

Şi când îl vezi că n-are coerenţă în gândire
Şi se comportă aşa urât şi de nedemn
Când are-n gură doar blesteme şi hulire
Mai ai în inimă un pic de râvnă şi îndemn?

O Dumnezeule cel mare şi Atotputernic
Ce toate lucrurile Tu bine le rânduieşti
Ce eşti Suport Moral şi cel mai Mare Sfetnic
Vino-mi acum în ajutor! Te rog să te grăbeşti!

Nu lăsa ca să mai treacă, încă-o zi
Ca să se bucure Satana că el a câştigat
Şi nu lăsa ca duhu-n mine, amărât a fi
Rezolvă Doamne Tu, tot ce-i de rezolvat.

Căci Ţie acuma cu drag eu îţi predau
Şi-această grea şi nouă, a mea povară
Şi liniştea şi pacea sfântă de la Tine-o iau
Şi-o torn, peste tot ce mă-nconjoară.

Şi duhurile cele rele, cu putere eu le leg
În Numele Tău, le numicesc, le las fără putere
Le fac particole de praf pe care abia le întrevăd
În adâncuri le închid, cu zăvoare mari şi grele.

În veci de veci, să nu se mai întoarcă
Putere să nu mai aibe-asupra mea
Doamne, Ţie-Ţi dau tot ceea ce mă-ncearcă
Pe cei ce răul îmi voiesc şi vor a m-ataca.

A.N
11.12.2010 Firenze