Rămâi pe culme

RĂMÂI PE CULME

De: Paula Roman


Stau adeseori și mă gândesc
Dacă eu lumea o iubesc.
După cum Isus, Domnul ne-a învățat
Fără ca în schimb să cer ceva.

Simt cum inima de păcate mi s-a-ncărcat
Iar mânia,sufletul mi l-a marcat
Și am căzut de sus de pe-a credinței culme
Căci m-am gândit prea mult la mine și la lume.

Pentru că m-am îndoit în a mea credință
Și că nu am urmat a mea conștiință,
Acum sufăr și plâng în tăcere
Și cer de la Domnul a Sa mângâiere.

Cer de la El milă și iertare
Iar Scutul Lui să-mi fie a sufletului apărătoare,
Înaintea vrăjmașului să pot sta drept,
Iar în decizia mea să fiu ințelept.

Mă rog Domnului să-mi dea putere
Să trec cu bine peste a Satanei înjunghiere.
Iar când mi-e greu să pot iubi sau ierta,
Atunci la Domnul meu voi alerga.

Căci El este al meu veșnic Apărător
Și al turmei Sale Măreț și Bun Păstor.
Iar cât timp pe El Îl aleg,
De cel rău, eu mă dezleg.

“Cheamă-mă cu credință
Și îți voi da biruință”.
Așa zice Domnul, copiilor Lui
Căci mare e Puterea, Dragostea, Mila și Iertarea Lui.

AMIN!