Psalmul 083

¹ Nu tăcea, o Doamne, nu Te odihni,
Dumnezeul nostru Cel Preasfânt și Mare.
² Căci vrăjmașii iată, iar prind a porni
și-și înalță capul iarăși cu-ngâmfare.

³ Fac viclene planuri pe-ai Tăi a-i lovi
și-s în contra celor ce-s în paza-Ți bună.
⁴ Veniți, dintre neamuri, azi a-i nimici,
- zic ei - de Israel nici să se mai spună.

⁵ Se strâng într-un suflet și fac legământ
⁶ din cortul lui Edom și ismaeliții,
Moabul și Hagar,
⁷ și mulți alții sunt
de toți... filistenii și toți amoriții...

⁸ Asiria și ea cu ei se uni
s-ajute la fiii lui Lot îndeaproape.
⁹ Fă-i Doamne să pată ce Madian păți
Sisera și Iabin la Ghison în ape.

¹⁰ Aceștia-n En-Dor au fost nimiciți,
ajunși ca gunoiul cu lutul întruna;
¹¹ pe-ai lor fă-i ca Oreb și Zeeb zdrobiți,
pe toți domnii lor ca Zebah și Țalmuna.

¹² Căci ei zic: să punem noi mâna acum
pe-a Domnului Casă, pe țara Lui bună...
¹³ Fă-i Doamne ca praful-n vârtej de pe drum,
ca paiul ce zboară luat de furtună...

¹⁴ Ca focul ce-aprinde și arde păduri,
ca flacăra care toți munții i-aprinde
¹⁵ tot astfel i-alungă cu-a vântului guri,
ca viforul groazei i-aleargă și-i prinde.

¹⁶ Le-acopere fața de-ocări și rușini,
ca astfel să caute ei Doamne-al Tău Nume.
¹⁷ Și fă-i de ocară să umble străini
și plini de rușine să piară din lume.

¹⁸ Să știe cu toții că numai Tu Cel,
al cărui Nume e Domnul, Preasfântul
ești Cel Preaputernic în orișice fel,
pe veci de vecie, și cât e pământul.