Psalmul 044

¹ Dumnezeule-auzit-am și ne-au povestit părinții
de lucrările pe care le-ai făcut odinioară.
² Cum cu Mâna Ta gonit-ai multe neamuri și popoare,
ca să-i pui pe ei în casă, să-i întinzi pe ei în țară.

³ Nu prin sabia lor Doamne ei pe țară pus-au mâna
și nici brațul lor în luptă nu le-aduse mântuirea,
ci-a Ta dreaptă neînvinsă și lumina Feței Tale
i-a scăpat... fiindcă Doamne Tu le-ai arătat iubire.

⁴ Împăratul meu, doar Tu ești... Tu pe Iacov izbăvește-l,
⁵ Doar cu Tine Doamne-nvingem pe vrăjmașul nostru tare,
cu-al Tău Nume Preaputernic îi zdrobim pe cei potrivnici.
⁶ Căci nu-n sabia sau arcul meu mă-ncred să-mi dea scăpare.

⁷ Ci Tu Doamne izbăvire ne vei da de toți vrăjmașii,
Tu-i vei rușina pe-aceia care ne urăsc în lume.
⁸ Noi ne lăudăm întruna Doamne, către toți cu Tine
și slăvim de-a pururi numai Marele și Sfântu-Ți Nume.

⁹ Dar Tu Doamne, Tu ne lepezi și ne-acoperi de rușine,
nu mai ieși cu oastea noastră, lași vrăjmașii să ne-alunge...
¹⁰ Cei ce ne urăsc ridică prada de la noi luată
căci fugim bătuți din luptă și potrivnicul ne-ajunge.

¹¹ Ne dai ca pe oi vândute și ne-mprăștii prin popoare,
¹² vinzi pe-ai Tăi ca pe nimica și nu le dai prețuire,
¹³ ne faci de ocara celor ce pe noi ne înconjoară,
¹⁴ de pomină printre neamuri, pricini de nedumerire.

¹⁵ Ne-ncetat îmi văd ocara și rușinea-mi umple fața
¹⁶ când aud și văd vrăjmașii că-și bat joc așa de mine...
¹⁷ Toate-acestea mi se-ntâmplă fără să Te uit vreodată
sau să-mi fi călcat vreodată legămintele cu Tine.

¹⁸ Doamne, inima sau pașii nu ne-am rupt de pe-a Ta cale
¹⁹ ca să ne zdrobești în locuri cu șacali și-n văi de moarte.
²⁰ Dac-am fi uitat pe Domnul și ne-am fi-nchinat la altul
²¹ n-ar ști Dumnezeu aceasta, El ce inima o-mparte?

²² Dar din pricina Ta suntem înjunghiați în orice vreme
și suntem priviți ca niște oi sortite spre tăiere.
²³ Scoală-Te, de ce stai Doamne, nu ne lepăda-n vecie...
²⁴ Pentru ce-Ți ascunzi Tu Fața și-uiți de marea-ne durere?

²⁵ Doborât e-al nostru suflet în țărână de mâhnire,
trupul nostru zace-n tină apăsat de-ndurerare.
²⁶ Scoală și ne-ajută Doamne, cu-a Ta mare bunătate,
scoală și ne izbăvește, cu puterea Ta cea mare.