Proverbe capitolul 15

¹ Un răspuns blând potolește chiar mânia cea mai mare...
dar o vorbă aspră-ațâță mai aprinsă tulburare.

² Limba înțeleaptă-n vorbe dă știința cea plăcută,
gura proștilor împroașcă nebunia lor știută.

³ Ochii Domnului întruna sunt în orice loc din lume
ca să vadă-n orice vreme răi și buni ce fac anume.

⁴ Limba dulce-i totdeauna pom de viață ce rodește
însă limba cea stricată sufletul oricui zdrobește.

⁵ Cel nesocotit n-ascultă-nvățătura părintească,
dar acela care-ascultă are să se-nțelepțească.

⁶ La cel drept în casă este mult belșug cu-ndestulare
dar câștigurile celui rău sunt numai tulburare.

⁷ Buzele cele-nțelepte seamănă știința bună,
inima nesocotită e stricată și nebună.

⁸ Jertfa celor răi e-o scârbă Domnului și nu-i primită,
însă rugăciunea celor fără vină e iubită.

⁹ Calea celui rău urâtă este Domnului întruna
dar iubiți sunt cei ce umblă după bine totdeauna.

¹⁰ Cine lasă calea bună pedepsit e cu asprime,
cel ce va urî mustrarea o să piară din mulțime.

¹¹ Chiar Gheena și Adâncul Domnului I-s cunoscute,
cum nu-I vor fi inimile omenești atunci știute?

¹² Hulitorului nu-i place când mustrarea i se spune
de aceea nu se duce el la cei cu-nțelepciune.

¹³ Inima când e voioasă fața o înseninează
dar când inima e tristă duhul se îndurerează.

¹⁴ Inima cea pricepută caută cunoștința vie,
gura proștilor găsește o plăcere-n nebunie.

¹⁵ Toate zilele vieții celui amărât i-s rele
dar cel mulțumit găsește ne-ntrerupt ospăț în ele.

¹⁶ Mai bine puțin cu teama Domnului cea preacurată
ca om mare bogăție, dar cu viața tulburată.

¹⁷ E mai bună o mâncare de verdețuri cu iubire
ca o vită îngrășată, dar cu ură și-nvrăjbire.

¹⁸ Un om iute la mânie certurile le stârnește
dar cel pașnic, cu blândețe învrăjbirea potolește.

¹⁹ Drumul leneșului este un hățiș de mărăcine
dar a celor drepți cărarea este netezită bine.

²⁰ Fiul înțelept îl face bucuros pe-al lui părinte
dar cel ce-și hulește mama este-un om fără de minte.

²¹ Pentru omul fără minte nebunia-i bucurie
dar cel priceput urmează drumul drept și-n curăție.

²² Planurile cad când nu e un sfat bun să chibzuiască
însă izbutesc când sfetnici mulți și buni sunt să gândească.

²³ Omul are-o bucurie să răspundă cu-a lui gură
și ce bună-i vorba bună, spusă bine, cu măsură! ...

²⁴ Pe cel drept cărarea vieții are tot mai sus să-l poarte
ca să-l scoată din Gheena care este jos în moarte.

²⁵ Drumul surpă casa celor care umblă cu trufie
însă întărește casa văduvei din temelie.

²⁶ Sunt urâte pentru Domnul toate gândurile rele
dar cuvintele plăcute Domnului I-s dragi de ele.

²⁷ Cel ce de câștig e lacom casa lui și-o învrăjbește
dar cel ce urăște mita binecuvântat trăiește.

²⁸ Inima neprihănită se gândește ce răspunde
însă gura rea împroașcă răutatea orișiunde.

²⁹ De cei răi întotdeauna Dumnezeu Se depărtează
dar ascultă rugăciunea celor drepți ce priveghează.

³⁰ O privire prietenoasă inima o-nveselește
și-o înștiințare bună casele le întărește.

³¹ Cel ce ia aminte sfatul care duce la viață
locuiește cu-nțelepții - și înțelepciunea-nvață.

³² Cel ce leapădă certarea, sufletu-și disprețuiește
dar cuminte-ajunge-acela ce mustrarea o primește.

³³ Temerea de Domnul este școala-nțelepciunii-ntruna
iar smerenia naintea slavei merge totdeauna.