text Poezii crestine

Povestirea slăbănogului

Sursa: 
www.resursecrestine.ro
Autor: Victor Bragagiu
Doamne, zac aici cu anii
Prins de patul nemilos -
O grămadă de ciolane
Fără umblet şi folos.

Mă hrănesc oameni din jale,
Doar din mila lor trăiesc
Fără ţel şi fără cale
În gunoiul omenesc.

Nu mai am nici o durere,
Totu-i mort în trupul meu,
Sunt o veşnică cădere,
Sunt un veşnic mort în rău.

Iată-Ţi spun cu ochii toate
Căci şi graiul meu e stat...
De temniţa asta foarte,
Doamne, eu m-am săturat.

Sunt un greu la fiecare
Ce m-a prins scurt în privit:
Monument care nu moare
Ca să fie preţuit.

Ce e chinul ista-n viaţă,
Ce e viaţa asta-n chin -
Nici nu pot să dau povaţă,
Nici nu pot să mă închin.

Nu mai ştiu ce să zic, Doamne,
Dar şi nu-i nimic de spus...
Din noianul ist de oameni
Scoate-mă pe veci, Isus.

Mă atingi... Vai! Înspre mine
Nu mai pot ca să mai cat:
Înecat sunt în ruşine,
Sufocat sunt de păcat.

Tu îmi dai poruncă: „Scoală!”
Pentru ce - să râdă-n jur...
Tremurând ca şi o boală
Şi ca dânsa clar şi dur.

Ce aud?! Îmi sunt iertate
Toate relele din trai?
Acum sunt fără păcate?!?!?!
Pot să-Ţi mulţumesc prin grai!!!

Dar în mine ce durere
Mă înpunge-n orice os...
Simt, oh, simt iarăşi putere
Cursă-n trupu-mi puturos.

Ridic capul—ameţeală...
Parcă-s copleşit de frici...
Mă ridic încet din boală
Cum un templu îl ridici.

Iată-s în genunchi, pe coate,
Palmele-mi saltă spre cer,
Cresc, păşesc din fundul gloatei
Înspre-un unic Adevăr.

În picioare-s! În picioare!!
Ultime-amorţeli se şterg...
Doamne, vezi-mă-s... în stare...
Un pas, doi... merg, Doamne, merg!!!

Cele mai recente resurse scrise - Zidire spirituala

E lumină-nțelepciunea
E lumină-nțelepciunea,Cum prostia e-nnoptare.Iar lumina-i curăție,Har ceresc și bucurieȘi credință roditoarePentru viața viitoare.Cine spune că el crede,Dar nu umblă în lumină,Nici trăiește-n curăție,... Citeste mai mult >>
Când pacea domnește
Când pacea domneșteE așa plăcut când inima-i plină de paceChiar și atunci când cineva rău îți întoarce,Când poți iubi pe cel care-ți greșeșteCă-n inima ta mereu pacea domnește.Când ai pace ești atât d... Citeste mai mult >>
Priveşte cerul!
Niciodată să nu plângiȘi să spui că e prea greu!Chiar de spini te vor răniȘi puțini te vor iubiLângă tine-I Dumnezeu!Să nu cazi în deznădejdeCând vezi valul că e mare!Tu rămâi pe Stâncă, susCăci acolo... Citeste mai mult >>
Frumoasă e răbdarea
Frumoasă e răbdarea femeii credincioasece caută-ntâietatea la alții să o lase,ea, rămânând în umbră, tăcută şi smerităîși află în răbdare răsplata fericită.... Așa a fost răbdarea Elisabetei sf... Citeste mai mult >>
Rămâi în dragoste
Sunt multe feluri de dragoste în lumeCu sentimente și emoții diferiteLa fiecare li s-a dat câte un numeCăci toate dintre ele sunt deosebite.Dragostea Storge e cea dintâiE o dragoste atât de specialăȚi... Citeste mai mult >>
Identitate
Ești, Doamne, bun, eu pământean și rău,și-n dragoste nu-Ți seamăn, nici în milă.Dar, după răni, sunt chip din chipul Tău,de par dospit din cer, nu din argilă.Nu Ți-am râvnit nici razele subțiri,nici t... Citeste mai mult >>
Întrebare
Adâncă-i noaptea, orele profunde...Gemând, spre raftul cărților mă-ndrumși-ntreb în șoaptă fiece volum:- Tu ești? Și cartea fuge și se-ascunde.Plângând, întreb portretul ei acum:- Tu ești? Și nici iub... Citeste mai mult >>
Am obosit!
Am obosit... Privesc la timpulCe a trecut așa grăbitLăsând în urmă dor și viseȘi iar îmi spun: Am obosit!A fost o vreme când furtunaNu reușea să mă clinteascăȘi vorbele oricât de greleNu izbuteau să m... Citeste mai mult >>
De ce te-ngrijorezi?
De ce te-ngrijorezi creștine?Oare-ai uitat de Dumnezeu?Oare-ai uitat că ți-a promisCă-alături îți va fi mereu?De ce ești tu îngrijoratCând vezi în jur că valu-i mare?Rămâi pe Stâncă, neclintit,Acolo v... Citeste mai mult >>
Priveşte!
Privește-ntinsul zării...Nu simți în piept un dorCe aripi îți deschideȘi-ai vrea să pleci în zborSpre-o lume unde paceaMustește fericireȘi oamenii-s legațiÎn lanțuri de iubire?Privește către ceruri...... Citeste mai mult >>