Postul adevărat

Veghează totdeauna în ziua jertfei tale
Să fie-n curăţie un dar lui Dumnezeu,
Din postul tău nu face nicicând o zi de jale
Prin care să îţi chinui mai mult sufletul tău.

Nu o privire tristă sau faţa ta umilă,
Nici vorba prefăcută nu-ţi vor aduce har...
Să ştii că jertfa Domnul ți-o va privi cu silă,
De-aceea e mai bine să n-o pui pe altar.

În ziua jertfei tale fii plin de bucurie,
Alungă răutatea şi-n pace, liniştit,
Dezleagă orice lanţuri ce ţin încă-n robie
Pe fraţii tăi ce poate odată ţi-au greşit.

Deschide-ţi uşa casei sărmanului din stradă,
Şi fă un loc masă cu drag celui flămând,
Iar inima-ţi zdrobită prin ochiul tău să vadă
Pe cel ce-aşteaptă milă şi suferă plângând.

Fă-ţi timp în ziua jertfei să plângi cu cel ce plânge,
Să porți în rugăciune cu drag povara lui,
Crezând că unitatea în rugă va înfrânge,
Zdrobind pe totdeauna puterea răului.

Aceasta e o jertfă de Dumnezeu primită,
Când El din Cer priveşte cu drag al tău altar,
Tu vei simți că jertfa îţi va fi răsplătită
Şi ziua jertfei tale va fi o zi de har.