Pilda nunţii fiului de împărat

Pilda nunţii fiului de împărat
Matei cap. 22:1-14


Un împărat un fiu avea
Şi o nuntă mare, a făcut
Tot ce era bun pregătea,
Căci acum, se bucura mult

Apoi, robii şi-a însărcinat
Ca pe nuntaşi să îă vestească
Că fiecare-i aşteptat
La nunta lor, ca să poftească

Nuntaşii toţii au refuzat
Nu le-a păsat de pregătire
Şi alte lucruri si-au cătat
Cont n-au ţinut, de-a lor poftire

Unii, la holde au plecat
Iar alţii să negustorească
Ceilalţi, la rele s-au dedat
S-au pus pe robi, să-i nimicească

Stăpânul a fost înştiinţat
De toate, ce s-au petrecut
Si atuncea, rău s-a mâniat
Şi prăpăd, acol au făcut

Căci oastea lui a nimicit
Și apoi cetății, foc i-a dat
Toţi de acolo au pierit
Ruşinea, el şi-a răzbunat

Apoi, alţi robi a îndemnat
Pe la răspântii să vestească
Puhoi de lume a adunat
La nuntă, să se înveselească

Cei care primii au fost chemaţi
Nu au fost vrednici să nuntească
De aceea, au fost morţii daţi
Păcatul ca şi-l plătească

Nuntasii mulţi, s-au adunat
Cu veselie, petreceau,
Apoi stăpânul a intrat
Să-i vadă cum se bucurau

El prin mulţime a privit
Aveau toţi haine potrivite
Dar printre cei multi a zărit
Un om cu haine, neîngrijite

La servitori, ordin le-a dat
Pe acel om ca să tăbărască
Afară, să fie aruncat
Să plangă, dinţii să-i scrâşnească

Cont n-a ţinut, că e chemat
Chiar de un împărat vestit
Ținuta el şi-a neglijat
Şi pentru asta, a plătit

Chiar dacă au fost multi chemaţi
Puţini din ei vor rămânea
Dar cei rămaşi vor fi salvaţi
Şi pe Isus, Îl vor vedea.

Amin

Câmpia Turzii, 11 mai 2014