Pelerinilor spre Cer

PELERINILOR SPRE CER

Voi n-aţi lăsat să treacă clipa
Fără un gând spre infinit
Căci faceţi parte din echipa
Ce n-a asimilat risipa
Ci-a vrut un trai neprihănit.


Când aţi primit îmbrăţişarea
În care Cerul v-a cuprins
Vi s-a schimbat şi-nfăţişarea
Şi vorba, gândul şi umblarea
Şi-n voi iubirea s-a aprins...


Aţi fost recuperaţi din tina
Unde doar drame-aţi cunoscut
Cu drag Stăpânul v-a şters vina
V-a spus să Îi lucraţi Grădina
Şi să-L consideraţi ca SCUT.


Văzând cum jertfa salvatoare,
Mereu, vă dă spre Rai avânt,
Cum vin de Sus mărgăritare
Răspundeţi fără ezitare
Ce este dincol’ de mormînt.


Acum când nu mai e dilemă,
Când ştiţi precis că sunteţi fii
V-aţi pus pe steag aleasă stemă
Şi-atunci când vine vreo problemă
O rezolvaţi cu simţuri vii...


Acum din lumea de păcate
Nimic...nimic voi nu luaţi
Vă sunt hambarele-ncărcate
Cu daruri multe – revărsate
Din Mediul unde merg doar fraţi.


Şi-acele dărnicii trimise
(De care sunteţi conştienţi)
Vin prin ferestrele deschise
Şi-n inimi calde sunt admise
Căci la chemări aţi fost prezenţi.


O, harul care vă-nfăşoară
Păstraţi-l până la sfârşit!
V-ajută să purtaţi povară
Şi să urcaţi pe-a vieţii scară
La Cel ce e desăvârşit.

George Cornici/23 Mai, 2014