text Poezii crestine

Pe toți la ceruri vrei ca să ne duci!

Sursa: 
www.resursecrestine.ro
Autor: Florența Sărmășan
Pe toți la ceruri vrei ca să ne duci!


Cu ochii întristați, plângând,
Isus, la cer Te-ai înălțat,
Cu greu Te-ai dus de pe pământ
Văzând, ce-n urmă ai lăsat,

Acum, omu-i parte din Tine
Sângele Tău I-ai dăruit,
De el Te doare, Îi vrei bine,
Acum e al Tău, Tu L-ai plătit.

Blândă a fost a Ta suire
Iar cei rămași, sus se uitau
Te urmăreau cu-a lor privire
În fața Ta se închinau,

Iar Tu, priveai îndurerat
Apostolii Tăi, I-ai numit,
Căci Israelu-n lung și-n lat
Cu Tine, Doamne, l-au pășit

I-ai învățat tot ce e bine,
De acum în viața lor să facă,
Apoi, să poată fi cu Tine
Nimic să nu vă mai despartă,

Multe cetăți ați colindat
Oameni de rând vă așteptau,
Pe cei bolnavi I-ai vindecat,
Cei îndrăciți, se linișteau

Cu toți erau eliberați
De chinul greu, apăsător,
Iar cei ologi erau lăsați
Sa umble fără ajutor,

Iar celor care orbi erau
Vedere, Tu Isus le-ai dat
Acei care-n Tine credeau
Pe toți, pe rând I-ai vindecat.

Toți care erau întristați
Și necăjiți Te căutau
Cu toții erau mângâiați
Nădejde-n suflet, căpătau.

Dar clipa despărțirii, iată,
Este aici, chiar a sosit,
Când la apostoli se arată
După moartea ce-a pătimit

Și după a Sa Înviere
Când toți erau nedumeriți,
Trăiau în teamă și durere
Înfricoșați și hăituiți,

Credeau că ceasul le sosește
De iudei vor fi căutați,
Iar dacă-i află-i pedepsește
Chiar morții, poate vor fi dați.

O lupta-n inimi, se ducea
Pentru Isus care-a murit,
Știau, Hristosul, El era,
Dar prea multe a pătimit,

Erau taine neînțelese
Care nu s-au clarificat,
Doar sfaturile cele alese
Pe care ei Le-au căpătat,

De la Isus, când toți umblau,
Minunile ce le-a făcut,
Pe toate și le aminteau
Cu El să fie, ar fi vrut.

În odăița îndosită
Stăteau cu toți, se încurajau,
Tot s-a sfârșit într-o clipită,
Pe Domnul, ei nu-L mai aveau,

Îl așteptau, cum El le-a zis
Să vină și cu toți să-L vadă,
Să fie așa cum le-a promis
Mai mult în Domnul lor să creadă

Iar Domnul, lor s-a arătat
Spre seară Isus a venit,
În fața tuturor a stat
Cu toți din suflet L-au dorit

El, mâinile și-a arătat
Și coasta ce era străpunsă,
Au tresărit, s-au spăimântat,
Dar, inima era cuprinsă

De bucurie și alinare,
De dragoste, recunoștință,
Priveau cu toții cu mirare,
Toți, însetați de-a Lui ființă

Cu vorbe blânde de iubire
Tot ce să facă, El, le-a spus,
Care era a lor menire,
Să ajungă apoi, la ceruri sus.

În lume toți au fost trimiși
Cuvântul ca să Îl vestească,
Chiar de-au să rabde, sau sunt prinși
Pe El, să nu-L tăgăduiască

După ce a spus, El a suflat
Ca Duhul Sfânt să Îi cuprindă
Putere prin Duh lor le-a dat
În toate să aibe izbândă

Și cu iubire I-a privit
Erau ai Lui, I-a câștigat
De dragul lo, El a murit
Slava la ceruri și-a lăsat

S-a întrupat, ca om să fie,
Ce-a spus Tatăl să înfăptuiască
În a Sa Sfântă Împărăție
Cine-L urmează, s-o primească.

Dar acum, trebuie să plece
Scripturile să se împlinească
Și multă vreme nu va trece
Va reveni să cântărească

A oamenilor fapte bune
Isus, va fi Judecător,
A Lui oștire s-o adune
Și se vor întâlni pe nori,

Pe norii cerului vor merge
Acei care vor fii răpiți,
Iar îngerii îi vor culege
Cu ei vor fii adăpostiți,

Iar Marele Judecător
Pe cei rămași, va judeca,
El, a salvat al Său popor
Lăcașul cel scump, le va da.

Spre ceruri se îndreaptă Isus
Pe nori, El lin, ușor plutește
Pe toți îi cuprinde de sus
Cu dragoste multă-i privește,

Cândva, vor fii la ceruri sus
La Tronul Tatălui Ceresc,
Toți, împreună cu Isus,
Prin El, sfințirea o primesc.

Amin

Câmpia Turzii, 15 februarie 2013

Cele mai recente resurse creștine scrise

Gând de primăvară
E martie... și-afară, sub alb de zăpadăSe zbate să iasă verdeața grămadă,Şi flori timpurii, brânduşele violetGhioceii plăpânzi, sub covor de omăt.Sub gheața subțire izvorul coboară,Din muntele singur.... Citeste mai mult >>
Tată, ia-Mi acest amar
Tată, ia-Mi acest amarÎn noaptea nesfârșităCând stelele s-au stinsÎntr-o grădină necuprinsă,Un om cu fața prăbușităStătea trist pe genunchi.În codru-nunecat, prea singurSufletu-I se simțea,Dorea cu-ar... Citeste mai mult >>
Seri scurte repetate... Regrete amare,
Seri scurte repetate...Regrete amare,După seri scurte, repetateÎn care nu Te-am lăudat,Fiind plin de întristareAmânând ca niciodat,Încât, văd în asta păcatȘi neglijență, greu de iertat,Deși pe hârtie,... Citeste mai mult >>
Lumina din umbra durerii
În lumea mea o lespede de piatră,Abia vizibil numele ce-i scris,Țărâna va rămâne neschimbată,Dar duhu-mi, înălțat și circumcis!Am plâns destul! Aceasta-i șlefuireaCe Dumnezeu lăsat-a-n pergament,Ca să... Citeste mai mult >>
Ruga
RugăDe ce mă lași zdrobit în pulberi,În ura celor fără nume,Și-n mâna celor ce fac rău,Crezând în ură nu-n iubire!Pe robul tău l-au dat durerii,Lovit de biciul nedreptății,Cu pieptul plin de adevăr,Da... Citeste mai mult >>
Şi eu Te-am răstignit!
Te-au atârnat pe cruce Doamne...Cu ei și eu Te-am condamnatCând, prea orbit de strălucireAm rătăcit și n-am vegheatȘi-am mai bătut un cui în palmaCe din noroi m-a ridicatDe câte ori păcătuit-amȘi chip... Citeste mai mult >>
Pâinea Vieții
Doamne, Tu ești Pâinea Vieții ești Azima minunată,Pâinea proaspătă și bună și atât de aromată,Pâinea care ne hrănește sufletul să fie sfântPrin puterea care vine numai prin al Tău Cuvânt.Pâinea aceast... Citeste mai mult >>
Florile iertării
Ridică-te, omule frate, te uită ce-naltă e luminaCa un gulden soarele răsărit, risipește raze, înviorând grădinaCucernic coboară în ochi și ți-aprinde lăuntrulPicuri de har în pieptul trudit, balsam e... Citeste mai mult >>
Cina cea de taină
Între ziduri, în cetate, în odaia cea de susUcenicii luau masa, cu al lor iubit Isus.Pregătirile începură încă dis de dimineațăCând Iisus îi trimisese la un om, acolo în piațăCa în casa lui cea mare,... Citeste mai mult >>
Isus este Singurul Fiu
Isus este Singurul Fiu,Deși a murit, El este viu,Moartea nu la putut ține,A făcut-o de rușine!Puterea păcatului a zdrobit,Moartea pe veci a nimicit.Doar unde a fost păcat,Moartea mândră a triumfat.Dar... Citeste mai mult >>