Pe drumul crucii, la Golgota

Pe drumul crucii, la Golgota


Pe drumul crucii, la Golgota
Isus ducea povara-n spate,
Şi-adese ori, căzând sub ea
El se scula, şi mai departe,
Sub crucea grea se-ncovoia.

Dar pe la calea, jumătate
N-a mai putut sub ostenire
Să ducă crucea, până sus,
La locul cel de răstignire
Unde pe ea, trebuia pus.

Doar întâmplarea, a făcut
S-apară-n cale-un trecător
Care din câmp se întorcea,
Unde-şi lucrase-al său ogor
Şi spre casă-acum mergea.

Pe el l-au prins ostaşii-ndată
Şi i-au pus crucea în spinare
Silindu-l până sus s-o ducă
La locul cel de condamnare
Iar el s-a supus, la poruncă.

Şi a pornit, astfel convoiul,
De gloată-n strigăte, însoţit,
Pe Prinţul vieţii, încoronat,
Să-L vadă-n cuie răstignit
Pentru c-a zis, că e 'Mpărat.

Flavius Laurian Duverna
21 octombrie2013