Pe cărarea mântuirii

Pe cărarea mântuirii am pornit sunt bucuros,
Urc mereu câte o treaptă... Ţinta, cerul glorios.
Calea-i strâmtă anevoioasă nu mă las, perseverez,
Şi în fiecare clipă vreau să fiu treaz să veghez.

Cu gândul la veşnicie merg neînfricat mereu,
Cu Isus am biruinţă chiar dacă urcuşu-i greu.
Când furtuna se-nteţeşte ocrotit sunt de Hristos,
El îmi spune: Nu te teme, Eu te scot victorios.

Pe calea îngustă dreaptă mersu-i greu, obositor,
Dar cu Domnul meu alături primesc aripi, pot să zbor.
Privesc cerul o splendoare şi primesc sfinte puteri,
O ce bine-i pe-a Sa cale, pace şi dulci mângâieri.

Mă grăbesc alerg pe cale merg cu gândul la răsplată,
Hainele le am curate cununa vieţii m-aşteaptă.
Numele în cartea vieţii Domnul meu cu drag l-a scris,
Când mă va chema pe nume voi păşi in paradis.

Pe cărarea mântuirii vă invit pe toţi veniţi,
Lăsaţi calea larga a lumii, oameni buni vă pocăiţi.
Timpul este pe sfârşite semnele ne prevestesc,
Căci curând pe nori de slavă vine Mirele ceresc.
Amin!