Ordinea

1. Ordinea și rânduiala dinafară, - orișicui
îl arată pe acela ordonat năuntrul lui,
căci dacă-ntr-un loc sau casă e dezordine-n vreun fel
sufletul ce stă acolo e dezordonat și el.

2. Ordinea din toate ce vedem mereu,
să ne-ncredințeze: este-un Dumnezeu!

3. Omul ordonat
este respectat,
el și-arată-astfel
ordinea din el.

4. Pune-ți orice lucru într-un loc al lui,
atunci știi și noaptea ca să-l iei ori pui,
ce nenorocire când se-ntâmplă-un foc
cauți nebun găleata, - și ea nu-i deloc.

5. Dacă-ți place orișiunde să vezi totul rânduit,
griji să vadă și la tine toți un umblet fericit
și în vorbe și în gesturi și-n îmbrăcămintea ta
să găsească rânduială, - orișicine s-ar uita.

6. Unde-i neorânduială
vorba-i multă, casa-i goală
când să doarmă-atunci se scoală,
când e muncă, - trage-a boală,
când e sărbătoare spală,
când să mânce - nu-i în oală,
- toată viața-i de ciufală.

7. Pune-ți rânduială-n planuri, în răspunsuri și-ntrebări,
fără ordine în gânduri n-o s-ai ordine-n lucrări.

8. A-ți îndreptăți păcatul este-a face alt păcat,
nu căuta să-ți tot ceri scuze dacă ești dezordonat.

9. Din dezordinea altora să înveți ce rău e-așa,
fie casa cât de mică, - ordine să ai în ea.

10. Fă-ntâi ordine la tine
și-atunci vezi să faci la mine.

11. Caută ordinea și-n cele mai mărunte cum s-o pui,
nu lăsa fără-ndreptare tot ce nu-i la locul lui.

12 Fie șura cât de mare, dacă-i numai furci și sape,
vaca stă și doarme-afară că-năuntru nu încape.

13. O hârtie care cade unde nu e locul ei,
n-o lăsa acolo, ia-o
- fă tu ce la alții ce’i.

14. Fie casa cât de largă dacă-i tot harababură,
soțul pleacă la pădure
sau e dus să doarmă-n șură.

15. Ordinea stă-n curăție cum dezordinea-n păcat,
caută deci să ai tot trupul și tot sufletul curat,
într-un ochi curat se vede orice fir de praf căzut,
la un credincios se vede orice mic păcat făcut.