text Poezii crestine

O incredere neclintita

Sursa: 
www.resursecrestine.ro
Autor: Dan Viorica
O INCREDERE NECLINTITA


Prin credință a fost mutat Enoh de pe pământ.
Şi Noe... a făcut corabia, tot prin credinţă.
A crezut, că va veni un mare potop pe pământ...
Şi a ajuns moştenitor al neprihănirii prin credinţă.

Prin credinţă Avram a ieşit din Haran şi a plecat,
Spre ţara, care i-a fost dată prin făgăduinţă.
Domnul l-a binecuvântat, pentru că a ascultat.
Şi deşi avea 100 ani, i-a dat urmaşi prin credinţă.

Sara deşi în vârstă a primit putere, să zămislească,
Domnul i-a ales părinţi, c-au ascultat şi L-au iubit.
În ei un neam cât firele de nisip, făcu, să crească...
Şi ce lui Avraam i-a făgăduit, Domnul a împlinit.

Când a mijlocit Avraam pentru Lot şi familia lui.
Domnul l-a ascultat pe Avraam, c-avea credinţă.
Când a ars Sodoma şi Gomora, cetăţile răului,
L-a scăpat pe Lot şi fetele lui, de chin şi suferinţă.

Avraam pus la încercare, pe Isaac prin credinţă,
L-a dus ca jertfă, crezând în mâna salvatoare.
Şi binecuvântarea Domnului i-a fost biruinţă,
A fost socotit neprihănit, prin ascultare.

Isaac pe copiii lui: Iacov şi Esau, prin credinţă,
Având în vedere lucrurile viitoare, i-a binecuvântat.
Şi voia Domnului s-a împlinit şi a dat biruinţă
Poporului Său, de care s-a îngrijit neîncetat.

Prin credinţă Iosif a priceput, c-a fost vândut de fraţi.
Şi a fost dus în Egipt, să ajungă bun cârmuitor.
Ca la vreme de foamete, tatăl şi fraţii, să fie salvaţi,
Prin voia Domnului, a ajuns acolo, înaintea lor.

Pe Moise l-au ascuns părinţii, prin credinţă,
La trei luni pus într-un sicriaş, pe apa Nilului.
Fata faraonului de pe ape, a luat micuţa fiinţă,
Fiind scos din apă, Moise, a fost pus numele lui.

Crescut la palat, prin credinţă, bunăstarea a părăsit,
Ca să sufere alături de poporul, din care s-a născut.
Prin credinţă, a scos din Egipt poporul oropsit,
Sub călăuzirea Dumnezeului, în care a crezut.

Încrederea neclintită în Domnul, marea a despicat.
Când faraonul cu toată oştirea, poporul evreu urmărea.
Prin credinţă au trecut Marea Roşie, ca pe uscat,
Ei au trecut, în urma lor, valul oastea faraonului acoperea.

Dumnezeu s-a îngrijit în pustiu de poporul Lui,
Dar răzvrătirea lor şi încăpăţânarea L-au întristat.
Moise prin credinţă, a cerut îndurare Domnului,
Pentru popor. Domnul l-a ascultat şi s-a-ndurat!

Dar neascultarea şi nemulțumirile poporului,
Au aprins mânia Lui Dumnezeu şi n-au mai intrat,
În ţara făgăduită, decât cei plăcuţi Domnului.
Care au avut credinţă, au crezut şi au ascultat.

Daniel în groapa cu lei înfometaţi, n-a fost mâncat,
Căci Domnul, gura leilor le-a ţinut-o închisă.
Pentru că el, de a sa credinţă, nu s-a lepădat...
Şi s-a rugat fără teamă, cu fereastra deschisă.

Prin credinţă n-au ars, cei trei prieteni în foc,
În cuptorul aprins, Domnul, cu ei a intrat.
Para focului bine încins, nu i-a atins de loc,
Căci Domnul, focul să-i vatăme, nu a lăsat.

Trece orice obstacol, o încredere neclintită.
Şi te duce biruitor, spre Slăvile Cereşti.
O încredere neclintită, dă biruinţă în ispită.
Şi-n încercare prin credinţă vie, biruieşti.

Fără credinţă e cu neputinţă, ca să fi spălat,
Fără credinţă nu vei pricepe iubirea de Împărat.
Fără credinţă nu vei putea primi un loc în palat,
Fără credinţă, nici nu te gândi, că eşti salvat.

Fără credinţă nu poţi birui furtuna dezlănţuită.
Fără credinţă nu înveţi ce-nseamnă umilinţă.
Fără credinţă iubirea nu cuprinde inima ta,
Fără credinţă în Slăvile cereşti, nu poţi intra.


AMIN

Cele mai recente resurse creștine scrise

Gând de primăvară
E martie... și-afară, sub alb de zăpadăSe zbate să iasă verdeața grămadă,Şi flori timpurii, brânduşele violetGhioceii plăpânzi, sub covor de omăt.Sub gheața subțire izvorul coboară,Din muntele singur.... Citeste mai mult >>
Tată, ia-Mi acest amar
Tată, ia-Mi acest amarÎn noaptea nesfârșităCând stelele s-au stinsÎntr-o grădină necuprinsă,Un om cu fața prăbușităStătea trist pe genunchi.În codru-nunecat, prea singurSufletu-I se simțea,Dorea cu-ar... Citeste mai mult >>
Seri scurte repetate... Regrete amare,
Seri scurte repetate...Regrete amare,După seri scurte, repetateÎn care nu Te-am lăudat,Fiind plin de întristareAmânând ca niciodat,Încât, văd în asta păcatȘi neglijență, greu de iertat,Deși pe hârtie,... Citeste mai mult >>
Lumina din umbra durerii
În lumea mea o lespede de piatră,Abia vizibil numele ce-i scris,Țărâna va rămâne neschimbată,Dar duhu-mi, înălțat și circumcis!Am plâns destul! Aceasta-i șlefuireaCe Dumnezeu lăsat-a-n pergament,Ca să... Citeste mai mult >>
Ruga
RugăDe ce mă lași zdrobit în pulberi,În ura celor fără nume,Și-n mâna celor ce fac rău,Crezând în ură nu-n iubire!Pe robul tău l-au dat durerii,Lovit de biciul nedreptății,Cu pieptul plin de adevăr,Da... Citeste mai mult >>
Şi eu Te-am răstignit!
Te-au atârnat pe cruce Doamne...Cu ei și eu Te-am condamnatCând, prea orbit de strălucireAm rătăcit și n-am vegheatȘi-am mai bătut un cui în palmaCe din noroi m-a ridicatDe câte ori păcătuit-amȘi chip... Citeste mai mult >>
Pâinea Vieții
Doamne, Tu ești Pâinea Vieții ești Azima minunată,Pâinea proaspătă și bună și atât de aromată,Pâinea care ne hrănește sufletul să fie sfântPrin puterea care vine numai prin al Tău Cuvânt.Pâinea aceast... Citeste mai mult >>
Florile iertării
Ridică-te, omule frate, te uită ce-naltă e luminaCa un gulden soarele răsărit, risipește raze, înviorând grădinaCucernic coboară în ochi și ți-aprinde lăuntrulPicuri de har în pieptul trudit, balsam e... Citeste mai mult >>
Cina cea de taină
Între ziduri, în cetate, în odaia cea de susUcenicii luau masa, cu al lor iubit Isus.Pregătirile începură încă dis de dimineațăCând Iisus îi trimisese la un om, acolo în piațăCa în casa lui cea mare,... Citeste mai mult >>
Isus este Singurul Fiu
Isus este Singurul Fiu,Deși a murit, El este viu,Moartea nu la putut ține,A făcut-o de rușine!Puterea păcatului a zdrobit,Moartea pe veci a nimicit.Doar unde a fost păcat,Moartea mândră a triumfat.Dar... Citeste mai mult >>