O dragoste aşa de scumpă

O dragoste aşa de scumpă

O dragoste aşa de scumpă
Ca cea a Tatălui Ceresc,
De-aş da pe unicul Său Fiu
Prin El ca să mă mântuiesc,
Întrece-orice gând îngeresc.

Ea n-are-n cer asemănare,
Cu cât mai mult pe pământ
Unde păcatul se zburleşte
Crescând mereu al lui avânt,
Sfidând al Domnului Cuvânt.

O dragoste aşa de scumpă
Din partea Celui Creator,
De a salva lumea păcătoasă
Prin al Său Fiu, Mântuitor,
E peste mintea... tuturor -...

Nu are nici-o comparaţie
Când pui păcatul pe cântar,
Căci pedepsit el merita -...
Dar izbăvire-avem prin har,
Prin Jertfa cea de la Calvar.

O dragoste aşa de scumpă
Din partea Veşnicei Iubiri,
Nu se-ntâlneşte în Univers
Desfăşurată-n împliniri -...
Spre slava marei izbăviri.

Şi-a culminat sus la Calvar
Pe crucea cea însângerată
A Mielului de Jertfă adus,
Ca lumea spre a fi salvată
Din groapa morţii-aruncată.

Flavius Laurian Duverna
15 martie 2013