O, ce tainică lucrare...

O, CE TAINICĂ LUCRARE!

O, ce tainică lucrare
Prin Hristos s-a-nfăptuit
El ne-a dat eliberare,
Cu-al Lui sânge ne-a albit.

Eram toți ținuți în sfera
Marelui exploatator
Era rece atmosfera,
Era vânt devastator,

Vise, gânduri, aspirații
Cunoscut-au mutilări
Ne dădea doar informații
Ce născut-au disperări...

În zadar voiam meniul
Pentru sufletul zdrobit
Lângă noi era sicriul
Nu aveam un preaiubit...

Dar cînd a venit Mesia
Cu un plan în Cer gândit
Ne-a încredințat solia
Și îndat’ L-am însoțit.

Cum a fost posibil, oare
Să ne scoată din abis?
Dragostea-I cuceritoare
Drum spre slavă ne-a deschis.

Când ne-a spus c-a fost la cruce
Ca să moară ca martir
Am știut că ne conduce
În ținutul cu zefir.

O, ce tainică lucrare
S-a înfăptuit prin El!
A pus simț pentru valoare
Și în deget un inel.

Teamă-n noi nu mai există
Ci doar dor de veșnicii
Și urcăm pe-ngusta pistă
Spre Tărâmul Apei vii.

George Cornici/1 Februarie, 2013