Mulţumesc!

Şi din nou m-aplec la cruce răsfoind printre cuvinte
Să le caut pe cele calde, mai frumoase şi mai sfinte
Să le-aduc ca pe o jertfă... prin ele să-Ţi mulţumesc
Pentru apă, pentru pâine pentru viaţa ce-o trăiesc!
Dar cuvintele-s puţine... ce-aş putea cuprinde-n ele?
Dragostea ce-i vie-n piept şi mă poartă către stele?
Poate dorul după Tine ce adesea parcă doare
Sau adânca mulţumire pentru tot ce e sub soare?

Mă aplec din nou la cruce şi Te chem în părtăşie...
Sufletul mi-e plin de pace, de frumos şi bucurie!
Ştiu că Tu îmi eşti alături, mă fereşti de tot ce-i rău
Şi mă porţi duios pe braţe când îmi pare drumul greu
Iar de valuri vor veni ştiu că eşti în barca vieţii
Şi furtuna vei opri să văd zorii dimineţii...
Cât de mare-ar fi durerea Tu eşti Medic minunat
Iar la un cuvânt de-al Tău voi fi Doamne vindecat!

Şi din nou m-aplec la cruce cu adâncă umilinţă
Mulţumind pentru iubire, pentru har, pentru credinţă!
Ştiu că vorbele sunt seci şi nu vor putea vreodată
Îndeajuns să-Ţi mulţumească pentru dragostea-Ţi de Tată
De aceea vino Doamne... mai citeşte-mi inima
Şi-ai să vezi că este plină numai de iubirea Ta
Căci am şters de prin unghere orice urmă de păcat
Şi-am împodobit-o Tată cu iubirea ce mi-ai dat!

Vulcan-09-12-2022
Mary