Minciuna

1. O mie de minciuni, în păr,
nu cântăresc un adevăr
căci adevărul n-are preț,
ci-i cât o mie de vieți.

2. Mai bine e cu adevărul chiar dac-ai suferi oricât,
decât să-mpărățești în lume pe al minciunii tron urât,
căci adevărul tot te-nalță odată, oricât de târziu
însă minciuna te trântește în cel mai blestemat pustiu.

3. Umblând cu adevărul poate că ai să fii și păgubit,
dar adevărul pân-la urmă o să te nalțe negreșit,
dar cine umblă cu minciuna se poate să câștige-acum
dar pân-la urmă tot câștigul cu mincinosul merge-n scrum.

4. Adevărul biruiește pân-la urmă-orice minciună,
calea lui întotdeauna este calea cea mai bună,
căci Lumină-i Adevărul și El veșnic biruiește
răsplătind pe totdeauna pe-orice suflet ce-l slujește.

5. Adevărul are-n sine și putere și lumină,
îndeajuns ca să învingă orice tabără străină,
cât de mare-ar fi puterea răului ce-o să-l înfrunte,
el învinge-orice minciună
și întrece orice munte.

6. Mulți și-mbracă rătăcirea cu-adevăruri de cuvinte
și așa ușor înșală pe credulii fără minte,
dar cei înțelepți ce-au darul de-a cunoaște vorba goală
le văd fața mincinoasă, -
cu vorbirea care-nșală.

7. Și minciuna are-un bine că ne-arată și ne-nvață
ce preț sfânt și ce rost mare are adevăru-n viață,
căci numai acei ce umblă printre mincinoși întruna
știe ce preț mare are adevărul totdeauna.

8. Adevărul e Stăpânul și-mpăratul veșniciei,
El Își răsplătește robii cu cununa bucuriei,
El Și-nalță luptătorii peste orice baricade,
El întruna te ridică, niciodată nu te cade.

9. Hristos este Adevărul și satana e minciuna,
sufletul se alipește ori de unul ori de una
și apoi slujește-acelui căruia-i devine parte
și-i împărtășește soarta și aici și după moarte.

10. Nu poate-nșela mai bine mincinosul cel flecar
ca atunci când tot vorbește despre adevăr și har,
căci puțini sunt cei ce caută sub frunzișul vorbăriei
să le afle, să le vadă, roada prefăcătoriei.

11. Adevărul este viața pentru cel smerit și blând
dar și-un fel cu care-nșeală cel de laude flămând,
e-adevăr și bucurie pentru cel cu gând frumos
dar e-un mod de-a se-ngrășa la viclean și mincinos.

12. Inima e mai aproape de-adevăr ca de minciună,
mintea însă cu minciuna face prietenie bună,
inima ce poate plânge, are adevăr și milă
dar de mintea ce tot zice, să te depărtezi cu silă.

13. Ce trist sună adevărul într-o gură prefăcută
și din buzele ce parcă sunt de gheață când sărută,
- o, voi suflete cinstite nu fiți lesne crezătoare,
cel ce prea mult tot vorbește despre Adevăr, - nu-l are.

14. Cea dintâi și cea mai mare datorie a oricui
este-a spune adevărul cel ce e-n ființa lui,
adevărul ce-al lui suflet și-a lui inimă îl are,
cine nu și-l spune-acela e-n minciuna cea mai mare.

15. Adevărul cel mai mare este-acel ce folosește
omenirii-ntregi pe calea care nalță și sfințește.