Mergi înainte cu Cristos

Mi-e inima plină de dor și chiar dacă ar fi să mor,
Acum sau mâine, nu mai mult, de Domnul meu am să ascult,
Căci doar c-o moarte sunt dator, sunt efemer, sunt pieritor,
Căci port în gene crunt păcat, de la Adam cel răsculat,

Port răzvrătirea Evei, eu, ce-am vrut să fiu ca Dumnezeu,
De-aceea astăzi sunt ce sunt, ieri păr bălai, azi păr cărunt,
Ieri doar un țânc l-al mamei sân, apoi o slugă la stăpân,
Dar nu la unul bun, milos, ci unul rău și mincinos,

Ce mi-a adus necaz, dureri, în lumea plină de plăceri,
M-a amăgit cu-arginți, treizeci, pe-acol' nu vreau ca tu să treci,
Ascultă glasul Celui Sfânt şi fă cu El un legământ,
Să nu aluneci, să nu pici, căci greu apoi te mai ridici,

Vei plânge mult, vei suferii, din zori de zi până-n chindii,
Mai bine nu te da bătut, credința-n Domnul fă-o scut,
Mergi înainte cu Cristos, privește-n sus și nu în jos,
Așa făcut-am eu atunci, când rătăceam prin văi adânci,

Am privit cerul și-am strigat, pe Domnul Isus am chemat,
Să-mi ia povara, greşul meu, El m-a-mpăcat cu Dumnezeu!
De-atunci dau laudă și cânt, chiar dacă greu e pe pământ,
Căci rana poartă-n pumnul ei, din ce am fost cândva, crâmpei,

Și cât mai ține pumnul strâns, eu nu voi înceta din plâns,
Cu fiecare picur, știu, că Dumnezeul meu e viu,
Așa percep mai mult, deplin, gustul de-oțet și de pelin,
Așa simt spinii ce pătrund și cuiele din os mușcând,

Numai așa pot să-nțeleg, cum este ca să fii întreg,
Unit în suflet cu Cristos, El Dumnezeu, eu, păcătos,
Așa pot lăuda oricând și să ascult un susur blând,
Când ploi lovesc în fața mea, le dau ca jertfă lacrima,

Amestecând dulce, sărat, mă simt curat, mă simt iertat
Și-atunci mai mult putere prind, pe Dumnezeul meu mărind,
Și vindecat, plin de Duh Sfânt, privesc zenitul tremurând,
Fiorii dragostei îmbrac, mă scutur de-amintiri, de trac,

Acum eu înțeleg ce sunt, un boț de tină, frunză-n vânt
Și cât de mult Tu mai iubit, de Te-ai lăsat batjocorit,
Lovit, bătut, hulit, scuipat, ca un tâlhar crucificat,
Mă iartă Doamne, Dumnezeu, că Ți-am făcut așa mult rău!

Mi-e inima plină de dor și chiar dacă ar fi să mor,
Acum sau mâine, nu mai mult, de Domnul meu am să ascult,
Credința-n jertfa Lui Isus, mă va conduce-n ceruri sus,
Cânt Maranata!"Domnul vine!" Nu vrei să vii și tu cu mine?

02/09/15, Barcelona- Lucica Boltasu