Mântuirea minunată!

Mântuirea minunată!


Prin galaxiii să trecem spre cerurie-nalte
Înspre Acela care noi ştim că ne iubeşte
Această bucurie în inimi să ne salte
Cu Tatăl veşniciei vom fii, El ne primeşte

E Rege peste regi şi mare Împărat
Prin moartea El pe oameni i-a dus la nemurire
Prin tot ce a trecut din dragoste s-a dat
Ca omul păcătos să aibe mântuire

O mântuire scumpă ce doar El ne-o aduce
Şi poate s-o câştige, oricare muritor
Omul ce după legea Lui sacră, se conduce
Poate la cer s-ajungă, în veci nepieritor

Dar legea Lui e bună, corectă şi e dreaptă
Şi omenirea îîntreagă trebuie s-o recunoască
Căci după scurta viaţă, pe noi ce ne aşteaptă
Isus şi veşnicia ca să ne-o dăruiască?

Sau ne aşteaptă moartea şi focul cel nestins
Căci n-am avut putere să ducem lupta dreaptă
Sau chinul şi durerea şi vaiete şi plâns
C-am neglijat în viaţă o cale atât de dreaptă.

Cu mare nepăsare pe Domnul L-am tratat
Crezând ca tinereţea va ţine-o veşnicie
Şi asta până-n ziua când toate le-am aflat
Şi-am înţeles că Domnul din nou are să vie

Cu o forţă triumfală şi vastă măreţie
Pe cerurile-nalte al Său chip vom vedea
Să aleagă pe cei drepţi în marea Împăraţie
Pe cei aleşi la ceruri cu drag Îi va urca.

Dar cei care-L cunoaştem pe bunul, blând Isus
De marea amăgire să ne ferim mereu
Să fim cu mântuiţii ce merg spre ceruri sus
Unde tronează dreptul şi sfântul Dumnezeu.

Şi greu să nu ne pară tot ce Isus ne cere
Cu dragoste să ţinem porunci ce ni le-a dat
El pentru viaţa noastra în chin şi în durere
Cea mai cumplită moarte pe cruce a îndurat

Să ştim că niciodată la cer nu vom ajunge
Dacă nu ţinem pasul cu Cel ce s-a jertfit
Să-i ascultăm porunca şi atuncea nu vom plânge
Dacă am avut credinţă, prin El, am biruit.

Respect, recunoştinţă şi multă dăruire
Să I le dăm lui Isus şi cu El să umblăm
Cu Domnul veșniciei sa stăm în fericire
A noastră mântuire, noi Lui I-o datorăm.

Amin

Câmpia Turzii, 23 martie 2011