Libertate

Acela care ştie bine ce-i slobozenia a zis:
- Nu-i nimeni liber ca acela ce-atârnă numai de Hristos! ...
Nu-i om mai liber
şi nu este mai libertate
ca a lui
... şi totuşi nici un om din lume nu este mai supus
ca el.

Adevărata libertate nu este cea când poţi să strigi:
aicea nu e libertate - şi totuşi nu păţeşti nimic...
- Chiar dacă-s blânzi legiuitorii
şi dacă-s temniţele goale,
tot nu aceasta-i libertatea, căci vai,
acolo în curând
în toţi, va stăpâni dezmăţul
şi lăcomia
şi ruşinea,
şi va sfârşi în prăbuşire această libertate rea.

Ci-adevărata libertate e doar acolo
şi atunci
când suflete-s dezrobite din lăcomie şi păcat,
din superstiţii şi din patimi,
din nerăbdare şi desfrâu,
când nu numai cuvântu-i liber,
ci sufletul şi conştiinţa
eliberate de-ntuneric, sunt ʼnnobilate de Hristos.

Când revărsarea de viaţă a Duhului lui Dumnezeu
îl curăţă pe fiecare
şi-apoi pe toţi
de tot ce-i rău,
de tot ce este întuneric,
de orice formă de păcat
ʼnălţând pe om
la starea-n care, prezent îi este Dumnezeu,
iar el prezent e între semeni iubindu-i binefăcător.
Când e statornic în Credinţă
şi neclintit în Adevăr,
când în unire şi-n lumină trăind,
el moare, între-ai lui.

Dar starea asta nu o poate nimic pe lumea asta da
decât Hristos şi părtăşia cu El prin ascultarea Sa.
Orice altă biruinţă e-o prăbuşire în păcat
sau duce către prăbuşire
pe cei ce-o caută
şi-o găsesc.