Lacrimi vindecate

Lacrimi îmi curg pe-obraz, în susur blând,
Din roua dimineților din Rai,
Când mă hrănești Isuse cu dulcele Cuvânt,
Când, la fântână, Apa Vie-mi dai.

Din rodul toamnei am adunat sub pleoape,
Să plâng acum cu boabe aurii,
Căci Tu Isuse mi-ești mereu, mereu aproape,
Îmi dai să gust eterne bucurii.

Iar frunza-ngălbenită, ce-mi cade pe cărare,
Când vii Isuse, rodul să aduni,
E plânsul meu ceresc, cu aurul din Soare,
Când creanga o înalț în rugăciuni.

M-aplec la Crucea Ta, cu lacrimi vindecate
Să-Ți spăl picioarele care-au călcat
Traseul Jertfei Sacre, într-un chin de moarte,
Pentru ca să plătești al meu păcat.

Ridic ochii spre Cer, îmi este gheizer lacrima,
Țâșnind înfierbântată înspre Soare,
Un zbor din dorul meu, pentru-a Te-ntâmpina,
Să Te privesc Isuse drag, în adorare.

Mi-aleargă priviri izbăvite de lacrimi de tină,
Din răsărit la apus, pe căi de Har,
Aștept, aștept un Fulger cu brațe de Lumină,
Să mă ducă, Mireasă, la Altar.

Mă retrag în Duh, curat să plâng în șoapte,
În declarațiile sfinte de iubit,
Mă-nfrupt nepământean, din rodii coapte,
Pe cerul meu, Isuse-ai și venit.

Amin!