text Poezii crestine

La calea credinței când am venit

Sursa: 
www.resursecrestine.ro
 Autor: George Cornici
La calea credinței când am venit
Schimbarea a fost extraordinară
Trecutul negru nu s-a mai pomenit
Totul părea ca o primăvară.

A fost minune; dar ce-a fost înainte?
În starea deșertăciunii fiind cuprinși
Făceam întunecimii jurăminte
De forțele răului fiind învinși.

Confuzionism se numea “religia”
În care lumea ne cerea să navigăm
Ea își propaga ideologia,
De ea nu puteam să ne dezlegăm.

Sfidând pe Creator trăiam o-nșelare
Până-ntr-o zi când în cale ne-a ieșit
Fiul Omului cu-a Lui descătușare
Și cu al Lui Legământ desăvârșit.

Ființele tresăltau de bucurie
Când a Lui privire caldă ne-a pătruns
Dragostea-i era nu doar teorie
La întrebările puse primeam răspuns.

Totul împrejur părea că ne zâmbește
Natura toată, parcă, se bucura cu noi
El, Mesia, ne-a tratat dumnezeiește
Vorbindu-ne despre viața de apoi.

În tainele Scripturii fost-am introduși
Să știm valoarea sfintei revelații
Și n-am mai fost de-ndoctrinări răpuși
Și ne gândeam la Cer nu la senzații.

Prinși în farmecul trăirii prin credință
Robi nu mai suntem tendințelor spre lut
Nu mai trăim încorsetați în neputință
Părintele-ndurării e pavăză și scut.

Divinele valori fiind apreciate
O nouă perspectivă a răsărit în noi
Si mergem fericiți spre veșnica Cetate
Ïnfruntând dezavantajul adverselor ploi.

La calea credinței când am venit
Transformarea a fost radicală
Negrul trecut nu s-a mai pomenit,
Am fost admiși în sufleteasca Școală.

George Cornici
Februarie, 2024

Cele mai recente resurse scrise - Zidire spirituala

E lumină-nțelepciunea
E lumină-nțelepciunea,Cum prostia e-nnoptare.Iar lumina-i curăție,Har ceresc și bucurieȘi credință roditoarePentru viața viitoare.Cine spune că el crede,Dar nu umblă în lumină,Nici trăiește-n curăție,... Citeste mai mult >>
Când pacea domnește
Când pacea domneșteE așa plăcut când inima-i plină de paceChiar și atunci când cineva rău îți întoarce,Când poți iubi pe cel care-ți greșeșteCă-n inima ta mereu pacea domnește.Când ai pace ești atât d... Citeste mai mult >>
Priveşte cerul!
Niciodată să nu plângiȘi să spui că e prea greu!Chiar de spini te vor răniȘi puțini te vor iubiLângă tine-I Dumnezeu!Să nu cazi în deznădejdeCând vezi valul că e mare!Tu rămâi pe Stâncă, susCăci acolo... Citeste mai mult >>
Frumoasă e răbdarea
Frumoasă e răbdarea femeii credincioasece caută-ntâietatea la alții să o lase,ea, rămânând în umbră, tăcută şi smerităîși află în răbdare răsplata fericită.... Așa a fost răbdarea Elisabetei sf... Citeste mai mult >>
Rămâi în dragoste
Sunt multe feluri de dragoste în lumeCu sentimente și emoții diferiteLa fiecare li s-a dat câte un numeCăci toate dintre ele sunt deosebite.Dragostea Storge e cea dintâiE o dragoste atât de specialăȚi... Citeste mai mult >>
Identitate
Ești, Doamne, bun, eu pământean și rău,și-n dragoste nu-Ți seamăn, nici în milă.Dar, după răni, sunt chip din chipul Tău,de par dospit din cer, nu din argilă.Nu Ți-am râvnit nici razele subțiri,nici t... Citeste mai mult >>
Întrebare
Adâncă-i noaptea, orele profunde...Gemând, spre raftul cărților mă-ndrumși-ntreb în șoaptă fiece volum:- Tu ești? Și cartea fuge și se-ascunde.Plângând, întreb portretul ei acum:- Tu ești? Și nici iub... Citeste mai mult >>
Am obosit!
Am obosit... Privesc la timpulCe a trecut așa grăbitLăsând în urmă dor și viseȘi iar îmi spun: Am obosit!A fost o vreme când furtunaNu reușea să mă clinteascăȘi vorbele oricât de greleNu izbuteau să m... Citeste mai mult >>
De ce te-ngrijorezi?
De ce te-ngrijorezi creștine?Oare-ai uitat de Dumnezeu?Oare-ai uitat că ți-a promisCă-alături îți va fi mereu?De ce ești tu îngrijoratCând vezi în jur că valu-i mare?Rămâi pe Stâncă, neclintit,Acolo v... Citeste mai mult >>
Priveşte!
Privește-ntinsul zării...Nu simți în piept un dorCe aripi îți deschideȘi-ai vrea să pleci în zborSpre-o lume unde paceaMustește fericireȘi oamenii-s legațiÎn lanțuri de iubire?Privește către ceruri...... Citeste mai mult >>