Iubirea

Iubirea



Iubirea
Cea mai strălucitoare,
Fără să-ţi ia privirea.
Răcoritoare,
Ca vântul după arşiţă
Pe înserare
.Fierbinte,
Ca focul ce arde în sobă cuminte,
În timp ce afară-i ger aspru.
Curată
Ca cerul albastru
Şi dreaptă
Ca brazii cei înalţi
Ce munţii-mpodobesc cu a lor fală.
Ca temeliile pământului de neclintită.
Nu-i doar o vorbă goală!
E îndestulătoare
Ca o grădină roditoare
Cu grâne şi livezi
Ce rodesc fără-ncetare.
Ea nu încape în hambare
Căci e de necuprins de mare!

.....................................................

Deşi se bucură de adevăr,
Ea suferă şi nedreptatea pentru-o vreme,
Cât se mai poate face îndreptare,
Căci nădejdea ei nu piere
Şi e desăvârşită în lucrare.
Ea, în desăvârşirea ei,
Dă totul pe o cruce,
Ca să fie iertare
Şi veşnică-mpăcare.