Înțelepciunea ne vorbește

Înțelepciunea ne vorbește


Ca să avem înțelepciune,
De Domnul să ascultăm
Teama ce-I purtam, ne spune
Bine-n tot să ne purtăm

Teama de Domnul e știința
Cei nebuni, n-o prețuiesc...
Ei nu au deloc constiința;
Nimic, nu deosebesc

De părinți să ascultăm
Si atunci înțelepți vom fii
Cununa de o căpătăm
Pe-al nost cap, va străluci

Ascultarea-i o cunună
Numai bună de purtat
De-o avem, o să se spună
Ca minte, am căpătat

Sa ne ferim de ispite
Răul, să nu ne amăgească
Căci prin vorbe iscusite
Toți, vor să ne păcălească

Ne cheamă să-i însoțim
La rău să le fim părtași
Pe cei drepți să-i jefuim
Dar Doamne, să nu ne lași!

Iar prada să n-o luăm
În casă ca s-o aducem
Cum e bine să lucrăm
Înțelept, să ne conducem!

Răii înspre rău aleargă
Sânge să verse doresc
Doar spre rău vor ca să meargă
Sunt lacomi, totul doresc...

De acei ce jefuiesc
Teamă s-avem, să fugim
Cu cei ce rău plănuiesc
Nicicând, să nu ne însoțim!

Amin

Câmpia Turzii, 10. octombrie 2015