Înțelepciunea care vine de sus

1 Corinteni 2:6-16

Înțelepciunea ce vine de sus
Din slava măreață, eternă
Se-arată prin Domnul Isus.
Și cel ce-i de Duhul condus
Poate ce-i sfânt să discearnă.

E pentru cei făcuți desăvârșiți
Prin jertfa sfințirii curată;
Nu pentru cei de lume-amăgiți
Ce-n focul veșnic vor fi nimiciți,
C-au respins harul fără de plată.

Ea-i tainică, ținută ascunsă
Pentru cei ce se cred înțelepți.
Doar de cei smeriți pătrunsă,
De cei puternici neînvinsă,
Rezervată celor drepți.

Rânduită înainte de toți vecii
Pentru cei ce-s credincioși,
Pentru cei din umbra crucii,
Slujitori fideli ai păcii,
Plini de râvnă și miloși.

Dac-o cunoșteau cei mari
Nu răstigneau pe Domnul slavei.
N-ar fi fost așa barbari
Să-L așeze-ntre tâlhari
Și să răscoale pe evrei.

Înțelepciunea nepătrunsă
De ființa omenească
Prin Hristos a fost adusă
Și-n Biserica Lui pusă
Pe sfinți să-i desăvârșească.

Ochiul n-o poate pătrunde,
Nici urechea înțelege.
Dar pe-a Duhului Sfânt unde
În inimi curate se-ascunde,
Taine-adânci ca să dezlege.

Lucruri mari și minunate
Dumnezeu a pregătit
Sus în veșnica cetate,
Cu cei sfinți să aibă parte
Cei ce-aicea L-au slujit.

Duhul Sfânt ne dă frânturi
Din ce ne-așteptă-acolo sus,
Când trăim după Scripturi,
Urmând curate-nvățături
Cu duhul blând, smerit, supus.

Dumnezeu ne dă descoperire
Prin Duhul Său cel Sfânt,
Ca să avem călăuzire
Cum s-așteptăm a Sa venire
Când ne va lua de pe pământ.

Duhul lumi-ndeamnă-n jos,
Duhul Sfânt spre Dumnezeu.
Să luptăm dar curajos,
Viața s-o trăim frumos,
Depărtați de tot ce-i rău.

Astfel vom putea cunoaște
Ce e rău din ce e bine.
În credință noi vom crește,
Pomul nostru-atunci rodește
Roade multe, nu puține.

Prin haru-nțelepciunii sfinte
Vorbim de taina mântuirii
Cu-o bogăție de cuvinte
Ce Duhul ni le pune-n minte,
Nu din învățătura firii.

Cu vorbire-armonioasă,
Cu har și duhovnicească,
Fiindcă vrem să-I fim Mireasă
Și-n a cerului sfânt casă
Dumnezeu să ne primească.

Dar cei firești nu pot primi
Și nu pot înțelege,
Nu-s gata pentru-a pătimi
Și în răbdare a rodi,
Că sunt orbiți de fărdelege.

Calea crucii-i nebunie
Pentru cei ce sunt firești.
Care sunt legați de glie,
Nu au gând de veșnicie,
Ci de plăcerile lumești.

Pentru cel ce-i întărit în har
Și-a gustat din Duhul Sfânt
Cruce-ai o putere, e un jar
Ce-l înalță de pe-altar
Și-l dezleagă de pământ.
Amin.
(Sâmbătă, 19 noiembrie 2022)