Înțelepciunea

1. Sfântă-nțelepciune-n lume este mintea cea curată,
ea mai sfânt ca adevărul n-are-n lume nici un tată,
- fericit cel ce le are în viață pe-amândouă,
bucuria lui e-ntruna tot mai mare și mai nouă.

2. Vorba ta cu-nțelepciune pe-adevăr ți-ntemeiază
tot ce pe-adevăr se ține, fața ta ți-o luminează,
sufletul ți-l fericește și viața ți-o-nsenină,
căci în adevăr e pusă-nțelepciunea cea deplină.

3. Adevărul și minciuna nu pot merge laolaltă,
cel ce caută să le-mpace va sfîrși trântit în baltă,
căci Hristos și cu satana n-au nimica împreună,
cine cu-amândoi se-mpacă are-o inimă nebună.

4. Cel ce-nșeală-nțelepciunea ascunzând sub vorbe gândul,
necinstește Adevărul și falsifică Cuvântul
și păcătuiește-n contra Binelui Preasfânt și-odată
făr-de veste, o să-i vină plata cea mai blestemată.

5. Nu fi prefăcut, fii sincer totdeauna și oriunde,
spune-ți gândul fără teamă și-Adevărul nu-l ascunde,
ce nu poți să spui cu vorba, nici în inimă nu ține,
- nici în suflet, nici în vorbă nu purta ce-i de rușine.

6. Numa-nțelepciunea gurii încă nu-i de-ajuns s-o ții,
cea a inimii aceea e-adevăr întreg, - să știi,
câte-o vorbă înțeleaptă spune orice mincinos,
cel cu fapte înțelepte, este omul luminos.

7. Stricătoarea cea mai mare nu-i prostia care-i goală,
ci-i prostia care poartă câte-o-nțelepciune-n poală,
rătăcirea cea mai mare nu-i când cazi pe-o văgăună
ci-i când crezi că-nșelătorul este-o călăuză bună.

8. Dacă vrei s-alegi din două - între adevăr și viață,
tu alege adevărul, orișice ți-ar sta în față,
dacă mori cu adevărul te așteapt-o veșnicie,
dar făr-adevăr viața este-un chin și-o silnicie.

9. Înțeleptul mai degrabă să-l alegi, ca orice-avere
și ca orice frumusețe,
- și ca orișice plăcere,
că-nțeleptul le cuprinde toate-acestea pentru tine
mai mult ca la toate-acestea, tu la el să-nveți a ține.

10. Nu e mare lucru-n viață despre-nțelepciune-a spune,
asta știu toți mincinoșii ce trăiesc cu-nșelăciune
- ci e lucrul cel mai mare de-al ei sfat a ține seamă
să-l trăiești în curăție cu respect de el și teamă.

11. Când spui Adevărul tu să-l spui întreg,
ca să ți-l primească toți câți 'l-înțeleg,
cel pe jumătate este schilodit
ca și fiul care s-a născut pocit.

12. Adevărul cere să-l spui scurt și demn,
vorba lungă este al minciunii semn,
când spui adevărul, spune-l hotărât
iar în fapte-arată-l și mai mult de-atât.

13. Adevărul nu-i doar unul din izvoarele frumseții
ci e singurul izvorul sfânt și fericit al vieții.

14. Un adevăr aflat îți poate schimba întreagă viața ta,
- ferice ești când tu, aflându-l,
îl vei iubi și asculta.

15. Adevărurile sfinte sunt ca stâlpi pe drumul drept,
după ele-și îndreptează pașii omul înțelept,
stâlpii-aceștia îl poartă spre nălțimea-nțelepciunii
- cel care-l nesocotește se va pierde ca nebunii.