În grija ascultării mele

În grija ascultării mele
de tot Cuvântul lui Isus,
e pacea care mă păstrează
de orice zbucium mai presus.
E liniştea ce-mi face somnul uşor
şi dulce
şi curat,
chiar dacă dorm pe-un pat de piatră,
bolnav
şi-n loc îndepărtat.

Când pot să stau în orice seară
la rugăciune, liniştit,
atunci şi visele mi-s limpezi
şi duhul cald şi fericit;
când nu mai am duşmani
cu zâmbet pot revedea pe orice ins,
că-n fiecare vorbă spusă
mi-e sufletul cinstit cuprins.

Chiar dac-ar fi ca niciodată
să nu văd semănat ce-adun,
eu nu-ncetez să-mi umplu sacii
cu grâu din soiul cel mai bun
şi rânduiţi să-i las în urmă
la îndemână, pentru-atunci
când Domnul va aduce vremea
acestei fericite munci.

În grija ascultării mele
de tot Cuvântul lui Hristos,
doresc să fiu aflat la toate
nestrămutat şi credincios,
să las cum am primit solia
Lucrării-n care-am fost chemat,
să-ndrum pe fii, cum şi pe mine
părinţii duşi, m-au îndrumat.

Să nu-l îngădui pe străinul
cu duh viclean şi glas frăţesc,
de amăgirea lui şi fraţii
şi inima să mi-o feresc,
să caut cu mintea sănătoasă
şi cugetul curat să-mi ţin,
învăţătura şi credinţa
şi legământul meu, deplin.

Să nu rămân dator nici casei
şi nici Lucrării cu nimic,
să fiu găsit cinstit oriunde,
în tot ce fac şi-n tot ce zic.
Să-mi pot 'nălţa oricând spre Domnul
curate mâini şi glas curat,
destoinic dovedit în toate
ostaş al Lui, adevărat.

... În grija ascultării mele
de Domnul eu doresc să fiu
ispravnic bun aflat de veghe
şi-n ceasul cel de mai târziu,
că-n ascultarea mea supusă
şi-n totul până la sfârşit,
e fericirea mea de astăzi
şi viitorul fericit!