text Poezii crestine

Ilie Tișbitu

Sursa: 
www.resursecrestine.ro
Autor: Sav Simona
Ilie Tişbitul

Era de loc, din Galaad,
Dar cu o credință mare.
S-a dus, și zise lui Ahab:
"În țară, n-a fi ploaie.

Nu va fi rouă, și nici ploi...
Ci doar secetă mare...
Ca să cunoască acest popor,
A Domnului lucrare.

Ai dus poporul la păcat
Ahab, ai mare vină.
Și dacă nu te pocăiești,
Nici ploaie n-o să vină.

Ai părăsit pe Dumnezeu
Pentru Baali și idoli
Și șchiopătați mereu, mereu
Mergând tot pe alături."

Și-așa, seceta a-nceput
Și a-mpânzit toată țara...
Trei ani şi jumate a ținut,
Domnu-Şi făcea lucrarea.

Ilie sfatu-a primit
Să meargă în pustie
Acolo, în vale la Cherit,
Si corbii o să vie,

Să-i ducă hrană zi de zi;
Apa era în vale
Și-așa, el zilnic izbuti,
O-ndelugată vreme.

Când apa i s-a terminat
El merse la Sarepta
Și-o văduvă de prânz i-a dat
Îi coapse lui o turtă.

Dar a venit ziua apoi
Când zise lui Obadia:
"Azi, vreau să-l vad pe Împărat
Căci Domnul va da ploaie."

Cu îndrăzneală atunci vorbi:
"Adună tot poporul,
Și toți prorocii lui Baal!"
Și iute merse zvonul.

Se strânse în zori pe Carmel
Mulțime foarte mare,
Și-acolo slava Domnului,
Cuprinse pe oricare.

Căci a răspuns cu foc din cer
El Domnul, Prea Înaltul
Și nu e nimenea ca El
Ce ține legământul.

"Poporule, azi ai văzut
A Domnului lucrare
Acești prooroci v-au amăgit
Prindeți-i pe oricare."

Ilie-i omorî pe toți
Acolo mai în vale;
Poporul a-nțeles atunci
A Domnului lucrare.

O, frați iubiți, harul credinței
Când e peste popor
Va pune pe picioare
Tot omul muritor.

Domnul va face lucrarea
Apărând pricina ta,
Dacă inima-i curată
Și plină de pacea Sa.

Bucură-te și de corbii
Pe care Domnul i-a trimis
Să-ți aducă de sus rodii
Pe care Domnul le-a cules.

Este partea de putere,
Este ceva special...
El ne are în vedere
În momentul crucial.

Să faci să triumfe Domnul
Și a Lui sfântă lucrare
Peste duhul amăgirii
Din întreaga adunare.

Nu îți trebuie teorie,
Ci credință și curaj
Ca să strigi: "Viu este Domnul!"
Și-apoi rănile să legi.

Să trimită Domnul ploaie
Și din harul minunat
După seceta cea mare
Când pământul e uscat.

Și să vadă Împăratul
Și întreg poporul Său:
Domnul este Dumnezeu
Și-a-mplinit cuvântul Său.

Haideți, să cerem credință,
Domnul Dumnezeu e mare
Nici Ilie nu-i din ceruri
Ci de-aici, ca orișicare...

Doar să ascultăm de Domnul,
Și să-L punem la-ncercare
Și va atinge cu foc
Jertfa noastră pe altare.

Slava Lui va coborî
În slujirea cea smerită
Vom vedea atunci cu toții
Că jertfirea se merită.

Nu vorbim doar teorii
Noi vrem slava Lui cea mare
Doamne, dă din cer puteri
Fii cu noi pe-a vieții cale!
amin

Cele mai recente resurse scrise - Zidire spirituala

E lumină-nțelepciunea
E lumină-nțelepciunea,Cum prostia e-nnoptare.Iar lumina-i curăție,Har ceresc și bucurieȘi credință roditoarePentru viața viitoare.Cine spune că el crede,Dar nu umblă în lumină,Nici trăiește-n curăție,... Citeste mai mult >>
Când pacea domnește
Când pacea domneșteE așa plăcut când inima-i plină de paceChiar și atunci când cineva rău îți întoarce,Când poți iubi pe cel care-ți greșeșteCă-n inima ta mereu pacea domnește.Când ai pace ești atât d... Citeste mai mult >>
Priveşte cerul!
Niciodată să nu plângiȘi să spui că e prea greu!Chiar de spini te vor răniȘi puțini te vor iubiLângă tine-I Dumnezeu!Să nu cazi în deznădejdeCând vezi valul că e mare!Tu rămâi pe Stâncă, susCăci acolo... Citeste mai mult >>
Frumoasă e răbdarea
Frumoasă e răbdarea femeii credincioasece caută-ntâietatea la alții să o lase,ea, rămânând în umbră, tăcută şi smerităîși află în răbdare răsplata fericită.... Așa a fost răbdarea Elisabetei sf... Citeste mai mult >>
Rămâi în dragoste
Sunt multe feluri de dragoste în lumeCu sentimente și emoții diferiteLa fiecare li s-a dat câte un numeCăci toate dintre ele sunt deosebite.Dragostea Storge e cea dintâiE o dragoste atât de specialăȚi... Citeste mai mult >>
Identitate
Ești, Doamne, bun, eu pământean și rău,și-n dragoste nu-Ți seamăn, nici în milă.Dar, după răni, sunt chip din chipul Tău,de par dospit din cer, nu din argilă.Nu Ți-am râvnit nici razele subțiri,nici t... Citeste mai mult >>
Întrebare
Adâncă-i noaptea, orele profunde...Gemând, spre raftul cărților mă-ndrumși-ntreb în șoaptă fiece volum:- Tu ești? Și cartea fuge și se-ascunde.Plângând, întreb portretul ei acum:- Tu ești? Și nici iub... Citeste mai mult >>
Am obosit!
Am obosit... Privesc la timpulCe a trecut așa grăbitLăsând în urmă dor și viseȘi iar îmi spun: Am obosit!A fost o vreme când furtunaNu reușea să mă clinteascăȘi vorbele oricât de greleNu izbuteau să m... Citeste mai mult >>
De ce te-ngrijorezi?
De ce te-ngrijorezi creștine?Oare-ai uitat de Dumnezeu?Oare-ai uitat că ți-a promisCă-alături îți va fi mereu?De ce ești tu îngrijoratCând vezi în jur că valu-i mare?Rămâi pe Stâncă, neclintit,Acolo v... Citeste mai mult >>
Priveşte!
Privește-ntinsul zării...Nu simți în piept un dorCe aripi îți deschideȘi-ai vrea să pleci în zborSpre-o lume unde paceaMustește fericireȘi oamenii-s legațiÎn lanțuri de iubire?Privește către ceruri...... Citeste mai mult >>