Glasul Domnului străbate

Glasul Domnului străbate
Mii și mii de ani lumină!
Tu Îl auzi așa de-aproape
Ca şi cum nimic desparte,
Nici măcar o mică parte
Din dantela cea mai fină.

Aşa cum ochii Lui străbat
Distanţe neimaginate,
Cum, noapte n-ar fi existat
Şi-ntuneric.......desfiinţat,
Obscurul s-ar fi dizolvat;
Glasul Domnului străbate!

De Sus, din locul Lui sfânt
Cu mult deasupra norilor;
Ajunge glasu-I pe pământ
Pe nesimţite, ca şi când
Ar fi, chiar la tine-n gând;
Şi vine atâta de uşor!

Multe, mari şi minunate
Sunt faptele Tale toate!
Glasul Domnului străbate!
Undele cele mai 'nalte
Care poate ca să poarte
În colţuri îndepărtate

Cuvântul din Cartea Sfântă:
Adevăruri şi poveţe,
Psalmi, cântare sau o pildă;
O cunoaştere adâncă
A mântuirii de pe stâncă
Care poate să te-nveţe.

Glasul Domnului străbate
Orice distanţă-ar exista.
Dumnezeul nostru poate;
Şi de crezi că eşti departe,
El, este mult mai aproape
Decât îţi poţi imagina.

Glasul Domnului se-aude
Şi de vorbeşte cu şoapte;
Glasul Domnului pătrunde
Glasul Domnului străpunge
Vine şi la tine ajunge
De nicăieri şi de niciunde;
Glasul Domnului străbate!

A.N
25.10.2012 Firenze