Frumusețea

1. Frumusețea-adevărată stă în suflet nu în trup,
florile frumseții lumii toate prea curând se rup,
însă florile frumseții sufletului cresc duios,
mai curate și mai albe când e sufletul frumos.

2. Frumusețea și iubirea sunt cele mai dulci surori,
dar ce rar merg împreună la aceiași muritori.

3. Frumusețea bunătății este cea mai scumpă-n lume,
omul bun întotdeauna are cel mai dulce nume,
bunătatea totdeauna e frumoasă-oriunde vine
dar frumsețea nu oriunde e și bună la oricine.

4. Frumusețea sufletească e cât altele o mie,
celelalte sunt de-o clipă,
dar aceasta-i pe vecie.

5. Nu-ți alege soț ori prieten după frumusețea feții,
nu acesta este chipul cel mai bun al frumuseții,
ci ți-alege soț și frate după frumusețea dulce
a blândeții și iubirii care inima conduce.

6. Frumusețea nu-i oriunde veselie și cântare...
Frumusețea-n suferință și în lacrimi e mai mare.

7. Frumusețea dinafară este rece și străină,
frumusețea dinăuntru e căldură și lumină,
frumusețea cea trupească e ca trandafiru-n floare,
florile curând se uscă, numai spinul nu-i mai moare.

8. Frumusețea dinafară vrea găteală ne-ncetat,
frumusețea dinăuntru o păstrează-un gând curat.

9. Frumusețea sufletească nu-i numai de primăvară
și nu umblă niciodată după forma dinafară,
ci podoabele ei scumpe sunt virtuțile curate
căci acestea sunt podoabe veșnice și-adevărate.

10. Nu frumsețea e frumoasă, - ci neprihănirea ei,
dragostea și-ai ei pe asta pun adevărat temei.

11. Bunătatea dă valoare la oricare frumusețe,
bunătatea-nfrumsețează chiar și mai bătrâne fețe,
dar asprimea urâțește, chiar și fața cea frumoasă,
- să nu-ți faci cu frumusețea ci cu bunătatea casă.

12. Tot ce este-n jurul nostru e frumsețe și fior,
toate spun ce frumusețe e-n Frumosul Creator.

13. Ce divină frumusețe e-ntr-un răsărit de soare,
sau într-un apus de lună,
sau într-un boboc de floare,
sau într-un covor de spice,
sau într-un bobuț de rouă...
- Cât ne spune, ori ne-ascunde, frumusețea asta, nouă...

14. Ca să poți vedea frumsețea ți se cere neapărat
ca să ai și ochiul firii,
dar și-al inimii, curat.

15. Frumusețea-adevărată stă în curăția vieții,
numai cel curat pătrunde toată taina frumuseții,
numai cel curat cuprinde bucuria ei duioasă,
- fiul meu, păstrează-ți dulce curăția ta frumoasă!