Franturi de ganduri

Franturi de ganduri

Cum as vrea sa am aproape, tot ce inima-mi incanta,
Dar nu-mi este de folos, daca n-am pace adanca.
Cum as vrea sa am putere totul sa infaptuiesc,
Dar nimic nu-mi foloseste daca nu ma mantuiesc.

Nici o lacrima fierbinte sa rastorn lumea cu ea,
Nu ma face linistita daca Domnul nu-i in ea.
Ce n-as da sa trec pe drumul care e in viata mea,
Si cand pietre-s pe carare si cand cad de-a binelea

Si ma-ntorc mereu mereu, in locurile mai ascunse,
Ce le stie inima si de altii nu-s patrunse.
Rar se-ntampla sa arat ca nu-i OK. starea mea,
Dar un sol ma cerceteaza si imi schimba inima.

Si sunt azi cu multumire, recunoscator in toate,
Aducand doar Lui iubire, slava, cinste cat se poate.
Ca toate-s pentru o vreme si chiar Tatal le conduce,
Vegheaza si peste ape, sau in focul ce se-aduce.

Azi te uita-n jur mai bine, tu ce crezi ca esti salvat,
Ce te-ar mai putea retine, sa nu-l vezi pe Imparat?
Da, pe Imparatul slavei si al nostru Dumnezeu
Ce in ceruri locuieste si toate sunt darul Sau.

Insa omul nu raspunde la iubirea-i minunata,
Si nu vede ca acum, El, ne mai asteapta-ndata.
Ca atatea-s etalate sa impiedice chemarea,
Si sa nu ajungi la El, cand se va sfarsi lucrarea.

Adu azi si pune afara, toate lucrurile lumii,
Ce de multe ori opresc sa vie raza luminii,
Sa coboare, sa lucreze si sa duca la sfarsit,
Planul pregatit de Tatal, pentru cine-i hotarat.

Poate ca esti chiar si tu, cel ales de multa vreme,
Pus deoparte sa lucrezi cand va fi ca sa te cheme,
Pana atunci un sol coboara, ca sa unga ochii tai,
Sa vezi care e lucrarea pentru toti copii Sai.

Ca cel rau pune adesea ochelari sa nu vedem
Decat multa intristare, necredinta sa avem.
Sa se umfle de mandrie sa ne strice socoteala,
De a merge inainte cum e astazi randuiala.

Dar vazut ne este totul intre filele scripturii,
Cei care azi sunt statornici, nu au fapte de-ale firii,
Domnul duce la-mplinire totul dupa voia Sa,
Si Preasfantul ne ajuta sa invingem pururea.

De aceeia lasa iar inca odata semn de sus,
Ca mai grabnic sa ne fie alergarea la Isus.
SI putin pe treapta vremii soarele s-a mai urca,
Cand se va sfarsi cararea ce de veacuri ea tinea.

Dar cei care au primit, pe Isus Cristos, Preasfantul,
Nu vor ramanea in urma si vor fi curand la Domnul.

Amin