text Poezii crestine

Ferice de cei flămânzi şi însetaţi după neprihănire!

Sursa: 
www.resursecrestine.ro
Autor: Costel Ghioancă
Sunt multe lucruri în lume
Ce uşor le poţi uita,
Dar omul nu vrea să uite
Să mănânce şi să bea.

Chiar dacă-ntr-o zi vreunul,
Să uite a încercat
Foame şi setea-nfrăţite,
A uita, nu au uitat!

Se frământă negreşit,
Şi şoptesc, sau strigă tare:
„Omule, azi te-ai gândit,
Ai tu apă și mâncare?”

Și din câte sunt în lume
De vrei să le strângi mai bine,
Astăzi omul își dorește,
Un pic de apă și pâine.

Așa sunt foamea și setea:
Ca doi spini într-o livadă!
Când adormi, ei te trezesc,
Și în zori te scot în stradă.

Dacă într-un ceas de seară
Să-i ucizi tu te silești,
Ei te-nțeapă, te măsoară
Și îți spun că mai trăiești.

Într-o zi, Isus Preasfântul,
Cuvânta spunând mereu:
„Să știți, foamea cea mai mare,
E cea după Dumnezeu!”

Și mai zise-apoi Mesia
Vorbind de neprihănire,
„Omul care chiar trăiește,
E setos după iubire!”

Hrana lui în orice vreme
Va fi tot ce e mai sfânt
Cerul există în suflet,
Ceru-i hrană pe pământ.

Din taraba de îndemnuri,
Din tot ce se vrea iubit
Cel ce bea un strop de ceruri
Este cel mai fericit!

Acum tu, prietene dragă,
Ești flămând și însetat
După Logosul din slavă
După Cel ce S-a-ntrupat?

Prețuiești tu rugăciunea?
Bibliei îi dai citire?
Te trezești simțind o foame
Și o sete de iubire?

Și din toate câte-n lume
Prea ușor se pot uita,
Nu uita să-ți fie foame
Nu uita a înseta!

Tu să vii smerit la Domnul,
Fericit să Îl primești
Și-atunci sufletu-ți va spune:
„N-ai murit, încă trăiești!”


Cele mai recente resurse scrise - Zidire spirituala

E lumină-nțelepciunea
E lumină-nțelepciunea,Cum prostia e-nnoptare.Iar lumina-i curăție,Har ceresc și bucurieȘi credință roditoarePentru viața viitoare.Cine spune că el crede,Dar nu umblă în lumină,Nici trăiește-n curăție,... Citeste mai mult >>
Când pacea domnește
Când pacea domneșteE așa plăcut când inima-i plină de paceChiar și atunci când cineva rău îți întoarce,Când poți iubi pe cel care-ți greșeșteCă-n inima ta mereu pacea domnește.Când ai pace ești atât d... Citeste mai mult >>
Priveşte cerul!
Niciodată să nu plângiȘi să spui că e prea greu!Chiar de spini te vor răniȘi puțini te vor iubiLângă tine-I Dumnezeu!Să nu cazi în deznădejdeCând vezi valul că e mare!Tu rămâi pe Stâncă, susCăci acolo... Citeste mai mult >>
Frumoasă e răbdarea
Frumoasă e răbdarea femeii credincioasece caută-ntâietatea la alții să o lase,ea, rămânând în umbră, tăcută şi smerităîși află în răbdare răsplata fericită.... Așa a fost răbdarea Elisabetei sf... Citeste mai mult >>
Rămâi în dragoste
Sunt multe feluri de dragoste în lumeCu sentimente și emoții diferiteLa fiecare li s-a dat câte un numeCăci toate dintre ele sunt deosebite.Dragostea Storge e cea dintâiE o dragoste atât de specialăȚi... Citeste mai mult >>
Identitate
Ești, Doamne, bun, eu pământean și rău,și-n dragoste nu-Ți seamăn, nici în milă.Dar, după răni, sunt chip din chipul Tău,de par dospit din cer, nu din argilă.Nu Ți-am râvnit nici razele subțiri,nici t... Citeste mai mult >>
Întrebare
Adâncă-i noaptea, orele profunde...Gemând, spre raftul cărților mă-ndrumși-ntreb în șoaptă fiece volum:- Tu ești? Și cartea fuge și se-ascunde.Plângând, întreb portretul ei acum:- Tu ești? Și nici iub... Citeste mai mult >>
Am obosit!
Am obosit... Privesc la timpulCe a trecut așa grăbitLăsând în urmă dor și viseȘi iar îmi spun: Am obosit!A fost o vreme când furtunaNu reușea să mă clinteascăȘi vorbele oricât de greleNu izbuteau să m... Citeste mai mult >>
De ce te-ngrijorezi?
De ce te-ngrijorezi creștine?Oare-ai uitat de Dumnezeu?Oare-ai uitat că ți-a promisCă-alături îți va fi mereu?De ce ești tu îngrijoratCând vezi în jur că valu-i mare?Rămâi pe Stâncă, neclintit,Acolo v... Citeste mai mult >>
Priveşte!
Privește-ntinsul zării...Nu simți în piept un dorCe aripi îți deschideȘi-ai vrea să pleci în zborSpre-o lume unde paceaMustește fericireȘi oamenii-s legațiÎn lanțuri de iubire?Privește către ceruri...... Citeste mai mult >>