text Poezii crestine

Enigmele Bibliei

Sursa: 
www.resursecrestine.ro
Autor: Marinau Daniela
Enigmele Bibliei

Cât din Scripturi nu putem lămuri?..
Sunt în Cuvânt atâtea taine grele...
Dar, știu că-n ceruri, dincolo de stele,
E Dumnezeu, ce le va desluși!

Va fi în ziua cea fără de-apus,
Când, așezată–n palma Lui, de Tată,
Blând, cum mă învăța bunul, odată,
Îmi va descoperi tot ce-a ascuns!...

Întâi, o să-L întreb de fiii Lui pierduți:
Îngerii ce-au luat trupuri omenești,
Să-și ia soții frumoase, pământești,
Sunt cei în lanț etern pecetluiți?

De-acolo provin mituri cu eroi,
Cu semizei ca: Hercule, Tezeu,
Pollux și-Elena, Ahile, Perseu,
Dar și cu Zburătorul de la noi?

Oare de ce Îngerul Domnului
Voia pe Moise, noaptea, să-l ucidă,
Și nu i-a poruncit să-și circumcidă
Pe fiii săi, naintea drumului?

De ce, când a mers la luptă Debora,
Proorociță, chiar judecător,
Fiindu-i lui Barac sfânt ajutor,
Slavă-a primit Iael, pentru Sisera?

Barac se încrezuse în Debora
Și nu în Domnul, Care îi vorbise?
Victoria deplină-i profețise,
Dar o femeie l-a-nvins pe Sisera..

Iar peste Saul- când l-a urmărit
Pe David,- totuși, Duhul Sfânt cădea?
Și-atunci, se dezgolea și profețea,
Deși de-un duh rău era chinuit?

Acolo unde era Samuel
Era așa putere-n Duhul Sfânt
Încât smerea, culcându-l la pământ
Pe regele ce n-asculta de El?

Și vrăjitoarea-medium, din En-Dor,
L-a invocat pe sfântul Samuel
Să-i spună lui Saul, de Israel,
Sculând din somn profetul, din Șeol?

Atunci domnea peste Șeol cel rău
Și servii lui chiar vorbeau cu cei morți?
Isus a-nvins ale iadului porți!
Păzește cheia lor, sub brațul Său!

Căci, după ce șarpele I-a-nțepat
Călcâiele, pe lemn L-a omorât,
A înviat Isus, și-a coborât,
În Duh, să predice celor din iad!

În țara umbrelor și-a disperării,
Duhuri a mântuit, morți în potop,
Ce L-au crezut atunci, în acel loc,
Pe Noul Noe, vrând arca salvării!

Doamne, de ce un rege rău, Manase
Cincizeci și cinci de ani a stăpânit?
Mai mult ca Ezechia și David
Și de tânăr, Iosia răposase?

Lista de taine și nedumeriri,
Aș putea înzecit s-o desfășor,
Dar, nu cred că ar fi prea ziditor
Fără descoperiri și lămuriri..

Însă, Cuvântul Vieții mă sfințește,
Chiar de nu-l înțeleg în amănunt,
Precum hrana firească, pe pământ:
Fără să-i știu chimia, mă hrănește!

Domnul ne cheamă la ospăț regesc:
Înțelepciunea-I ne-a gătit bucate,
Unele dulci, altele: tari, sărate,
„Gustă!”, te-ndeamnă solul îngeresc!

Isus ne va hrăni dumnezeiește:
Dacă-L mâncăm, Îl vom trăi în veci!
Poruncile-I nu le vom ține seci,
În Duhul Sfânt ne-om desfăta-ngerește!

Știind că tainele descoperite
Sunt ale noastre, hai să le vestim!
Cuvântul viu, în Duh să-l împlinim,
Lăsând Tatălui enigmele sfinte....

Amin!


Cele mai recente resurse scrise - Zidire spirituala

E lumină-nțelepciunea
E lumină-nțelepciunea,Cum prostia e-nnoptare.Iar lumina-i curăție,Har ceresc și bucurieȘi credință roditoarePentru viața viitoare.Cine spune că el crede,Dar nu umblă în lumină,Nici trăiește-n curăție,... Citeste mai mult >>
Când pacea domnește
Când pacea domneșteE așa plăcut când inima-i plină de paceChiar și atunci când cineva rău îți întoarce,Când poți iubi pe cel care-ți greșeșteCă-n inima ta mereu pacea domnește.Când ai pace ești atât d... Citeste mai mult >>
Priveşte cerul!
Niciodată să nu plângiȘi să spui că e prea greu!Chiar de spini te vor răniȘi puțini te vor iubiLângă tine-I Dumnezeu!Să nu cazi în deznădejdeCând vezi valul că e mare!Tu rămâi pe Stâncă, susCăci acolo... Citeste mai mult >>
Frumoasă e răbdarea
Frumoasă e răbdarea femeii credincioasece caută-ntâietatea la alții să o lase,ea, rămânând în umbră, tăcută şi smerităîși află în răbdare răsplata fericită.... Așa a fost răbdarea Elisabetei sf... Citeste mai mult >>
Rămâi în dragoste
Sunt multe feluri de dragoste în lumeCu sentimente și emoții diferiteLa fiecare li s-a dat câte un numeCăci toate dintre ele sunt deosebite.Dragostea Storge e cea dintâiE o dragoste atât de specialăȚi... Citeste mai mult >>
Identitate
Ești, Doamne, bun, eu pământean și rău,și-n dragoste nu-Ți seamăn, nici în milă.Dar, după răni, sunt chip din chipul Tău,de par dospit din cer, nu din argilă.Nu Ți-am râvnit nici razele subțiri,nici t... Citeste mai mult >>
Întrebare
Adâncă-i noaptea, orele profunde...Gemând, spre raftul cărților mă-ndrumși-ntreb în șoaptă fiece volum:- Tu ești? Și cartea fuge și se-ascunde.Plângând, întreb portretul ei acum:- Tu ești? Și nici iub... Citeste mai mult >>
Am obosit!
Am obosit... Privesc la timpulCe a trecut așa grăbitLăsând în urmă dor și viseȘi iar îmi spun: Am obosit!A fost o vreme când furtunaNu reușea să mă clinteascăȘi vorbele oricât de greleNu izbuteau să m... Citeste mai mult >>
De ce te-ngrijorezi?
De ce te-ngrijorezi creștine?Oare-ai uitat de Dumnezeu?Oare-ai uitat că ți-a promisCă-alături îți va fi mereu?De ce ești tu îngrijoratCând vezi în jur că valu-i mare?Rămâi pe Stâncă, neclintit,Acolo v... Citeste mai mult >>
Priveşte!
Privește-ntinsul zării...Nu simți în piept un dorCe aripi îți deschideȘi-ai vrea să pleci în zborSpre-o lume unde paceaMustește fericireȘi oamenii-s legațiÎn lanțuri de iubire?Privește către ceruri...... Citeste mai mult >>