E-așa ușor să spui că ai credință

E-aşa uşor să spui că ai credinţă
Când vezi minuni cu ochii tăi de om,
Când Dumnezeu, după făgăduinţă,
Îşi proslăveşte sfânta Lui fiinţă
Prin vindecarea vreunui biet... atom.

Când martor eşti la semne minunate,
La tainice lucrări prin Duhul Sfânt,
Când simţi prezenţa Celui care poate
Să facă din ţărână nestemate,
E-aşa uşor să-nalţi din piept un cânt.

E-aşa uşor să stai şi tu la masă
Cu ucenicii Domnului Isus!
Când ei vorbesc cu dragoste aleasă
Cum Dumnezeu prin ei şi azi lucrează,
O, ce uşor e să priveşti în sus!

Dar, când bolnav tu zaci în suferinţă
Şi multe lacrimi udă patul tău,
Tu ceri ca Tatăl să-ţi dea biruinţă,
Dar cerul nu-şi pronunţ-a lui sentinţă,
Atunci, abia atunci să crezi e greu.

Când marea vieţii pune la-ncercare
Credinţa ta ca s-o desăvârşească,
Când valul este parcă tot mai mare
Şi Domnul ca să-l mustre nu apare,
E greu să cânţi de Patria Cerească.

Şi când hulit de toţi pentru dreptate
Eşti biciuit de-a lumii aroganţă,
Când porţile sunt toate încuiate,
De sus - tăcere, de jos - răutate,
E greu să priveşti cerul cu speranţă.

Dar când priveşti la Golgota pe cruce
Şi te-adânceşti în ochii lui Isus,
Nu te-ndoieşti când eşti la vreo răscruce
Şi-I cânţi mereu cântarea cea mai dulce,
Privind spre cer, spre Patria de sus.