text Poezii crestine

Drumul spre Cetatea Sfântă

Sursa: 
www.resursecrestine.ro
Autor: Flavius Laurian Duverna
Drumul spre Cetatea Sfântă

De la cruce la cununa, cea de slavă-a răsplătirii
Este-un drum bătătorit de Isus, Domnul măririi,
Este drumul de la ieslea din staul, din Betleem,
Prunc fiind şi prigonit, purtând marele blestem
Exemplificat prin Jertfă, sus la Golgota jertfirii
Ca astfel să împlinească planul sfânt al mântuirii.

Păcatul l-a luat asupra-I, ducând a lumii povară
Şi-a purtat-o în batjocuri, în chinuri şi în ocară,
Prin Sfânta-I neprihănire, haru-a fost instaurat
Şi la viaţa cea eternă lumea-ntreagă a chemat,
În timp ce iubirea-I mare a fost alungată afară
Poticnindu-se în piaţa, cea de obşte seculară.

El S-a dus să pregătească locul în sfânta cetate
Pentru cel care acceptă mântuirea în dreptate,
Cum este ea oferită-n planul ceresc de salvare
Ca prin Jertfa de la cruce, să afle răscumpărare,
Şi-n neprihănirea sfântă, păcatele-a-i fi iertate,
Căci prin sângele-I vărsat, ele-au fost înlăturate.

Şi-astfel viaţa e o luptă, e un marş necontenit
Mergând mereu înainte, spre căminul cel iubit,
Spre Edenul minunat, patria scumpă cerească
Cu Noul Ierusalim, cel care-i nădejdea noastră,
Colierul cel mai scump, pentru-oricare mântuit
Cu speranţa lui supremă, în Domnul ce-a biruit.

Porţile-i sfinte de aur, îmbrăcate-n mărgăritare
Prin lumina transparentă de cristal luminătoare
Vor reflecta slava scumpă, a Celui ce-i Creator,
Care-n Jertfa cea sublimă, S-a făcut Mântuitor
Împlinind la cruce sus, planul de răscumpărare,
Pentru lumea cea pierdută şi-a ei viaţă viitoare.

Cetatea va fi comoara, cea dorită şi-aşteptată
De toţi peregrinii care, în imnuri a fost cântată;
Oferind din pomul vieţii, fructe, în fiecare lună,
Isus, Domnu-i va-nsoţi, veşnic de a fi-mpreună
În lumina-i de iaspis, ce de-a pururi e-mbrăcată
În splendori de nedescris, ca o oază fermecată.

Şi-acolo, ei vor cunoaşte, aflând mari minunăţii
Nedescrise în inspiraţii, necântate în simfonii,
Şi le-or cerceta învăţând, sub Protecţia Divină
Urmărind descoperiri noi, prin razele de lumină,
Ce vor trece în torente-ntr-un izvor de bucurii
Fremătând uşor şi dulce, -n susur lin de armonii.

Zi de zi, spre alte culmi, cu viaţa cea nesfârşită
Când ani nu s-or număra, fiind suavă şi tihnită,
Glasuri mii, şi zeci de mii, vor cânta în osanale
Slavă Acelui ce e vrednic, pentru minunile Sale,
Pentru mântuirea scumpă, pentru viaţa fericită,
Pentru dragostea eternă, în principii, neclintită.

Flavius Laurian Dverna
22 noiembrie 2013

Cele mai recente resurse scrise - Zidire spirituala

E lumină-nțelepciunea
E lumină-nțelepciunea,Cum prostia e-nnoptare.Iar lumina-i curăție,Har ceresc și bucurieȘi credință roditoarePentru viața viitoare.Cine spune că el crede,Dar nu umblă în lumină,Nici trăiește-n curăție,... Citeste mai mult >>
Când pacea domnește
Când pacea domneșteE așa plăcut când inima-i plină de paceChiar și atunci când cineva rău îți întoarce,Când poți iubi pe cel care-ți greșeșteCă-n inima ta mereu pacea domnește.Când ai pace ești atât d... Citeste mai mult >>
Priveşte cerul!
Niciodată să nu plângiȘi să spui că e prea greu!Chiar de spini te vor răniȘi puțini te vor iubiLângă tine-I Dumnezeu!Să nu cazi în deznădejdeCând vezi valul că e mare!Tu rămâi pe Stâncă, susCăci acolo... Citeste mai mult >>
Frumoasă e răbdarea
Frumoasă e răbdarea femeii credincioasece caută-ntâietatea la alții să o lase,ea, rămânând în umbră, tăcută şi smerităîși află în răbdare răsplata fericită.... Așa a fost răbdarea Elisabetei sf... Citeste mai mult >>
Rămâi în dragoste
Sunt multe feluri de dragoste în lumeCu sentimente și emoții diferiteLa fiecare li s-a dat câte un numeCăci toate dintre ele sunt deosebite.Dragostea Storge e cea dintâiE o dragoste atât de specialăȚi... Citeste mai mult >>
Identitate
Ești, Doamne, bun, eu pământean și rău,și-n dragoste nu-Ți seamăn, nici în milă.Dar, după răni, sunt chip din chipul Tău,de par dospit din cer, nu din argilă.Nu Ți-am râvnit nici razele subțiri,nici t... Citeste mai mult >>
Întrebare
Adâncă-i noaptea, orele profunde...Gemând, spre raftul cărților mă-ndrumși-ntreb în șoaptă fiece volum:- Tu ești? Și cartea fuge și se-ascunde.Plângând, întreb portretul ei acum:- Tu ești? Și nici iub... Citeste mai mult >>
Am obosit!
Am obosit... Privesc la timpulCe a trecut așa grăbitLăsând în urmă dor și viseȘi iar îmi spun: Am obosit!A fost o vreme când furtunaNu reușea să mă clinteascăȘi vorbele oricât de greleNu izbuteau să m... Citeste mai mult >>
De ce te-ngrijorezi?
De ce te-ngrijorezi creștine?Oare-ai uitat de Dumnezeu?Oare-ai uitat că ți-a promisCă-alături îți va fi mereu?De ce ești tu îngrijoratCând vezi în jur că valu-i mare?Rămâi pe Stâncă, neclintit,Acolo v... Citeste mai mult >>
Priveşte!
Privește-ntinsul zării...Nu simți în piept un dorCe aripi îți deschideȘi-ai vrea să pleci în zborSpre-o lume unde paceaMustește fericireȘi oamenii-s legațiÎn lanțuri de iubire?Privește către ceruri...... Citeste mai mult >>