text Poezii crestine

Drama Calvarului

Sursa: 
www.resursecrestine.ro
Autor: Flavius Laurian Duverna
Drama Calvarului

Şi dacă Doamne Bun, în dragostea-Ţi sfântă şi mare
N-ai fi gândit din veşnicii la planul sfânt de mântuire,
Atunci, era-n primejdie de colaps, marea Ta lucrare
Creată-n Univers, printr-un posibil duh de răzvrătire,
Cum s-a şi-ntâmplat prin Lucifer, cu dorul de mărire!

Căci toate acele lumi create, în starea de neprihănire,
Necunoscând păcatul greu şi urmările crude, nefaste,
Nu ar fi fost deloc în stare, ca să priceapă a Ta iubire,
Şi nici n-ar fi putut, a înţelege adevărul şi-al cunoaşte
Atâta vreme cât păcatul, nu te afectează şi te paşte!

Şi dacă Doamne Sfânt, în dragostea-Ţi nemărginită,
Nu ai fi dat pe singurul Tău Fiu, prinos supus jertfirii,
Atunci, era-n pericol cosmic, iubirea Ta cea infinită
Pentru-acele lumi din Galaxii, supuse legilor orânduirii
În ascultarea lor eternă, stând pe culmile desăvârşirii!

Căci numai Golgota, prin Jertfa-I sfântă, consumată,
Cu-al ei, cel mai cumplit, şi cel mai îngrozitor coşmar,
A strălucit ca şi o torţă aprinsă-n noaptea-ntunecată
Şi-a răspândit în Univers, ferocea dramă... din Calvar,
Să poată a fi-nţeles, ce e păcat, şi ce înseamnă har!

Şi dacă Doamne Bun, în dragostea-Ţi sfântă şi mare
N-ai fi răbdat şi suferit, prin Jertfa singurului Tău Fiu,
Atunci, în fenomenul Luciferic, produs prin răsculare,
În Univers, s-ar fi instaurat, domnia haosului pustiu,
O dereglare-n Galaxii, prin perturbarea a tot ce-i viu!

Astfel toate lumile, vor glăsui-n cântări recunoştinţă,
Căci ele-au fost create spre gloria şi slava-Ţi în mărire,
Şi că-n dragostea Ta mare ai vegheat să stea-n fiinţă
Prin taina ascunsă-n veacuri, a Jertfei date din iubire,
La Golgota cea-nsângerată, prin nemiloasa răstignire!

Şi dacă Doamne Sfânt, în dragostea-Ţi, nemărginită,
N-ai fi pregătit şi salvarea, ca să păstrezi creaţiunea,
Atunci-n vastul Univers, s-ar fi instalat nestingherită
Domnia crudei morţi; dar a învins, în slavă, Raţiunea,
Şi-a triumfat în Jertfa crucii dragostea şi plecăciunea!

Şi astfel, s-a cimentat, prin planul sfânt de izbăvire,
Şi prin realizarea lui, atunci când Hristos a fost înălţat,
Cea mai frumoasă şi mai scumpă, preţioasă mântuire,
A harului şi a iubirii, din tragedia monstruosului păcat,
În care lumile din Univers, la marele mister au asistat.


Flavius Laurian Duverna
23 noiembrie 2013

Cele mai recente resurse scrise - Zidire spirituala

E lumină-nțelepciunea
E lumină-nțelepciunea,Cum prostia e-nnoptare.Iar lumina-i curăție,Har ceresc și bucurieȘi credință roditoarePentru viața viitoare.Cine spune că el crede,Dar nu umblă în lumină,Nici trăiește-n curăție,... Citeste mai mult >>
Când pacea domnește
Când pacea domneșteE așa plăcut când inima-i plină de paceChiar și atunci când cineva rău îți întoarce,Când poți iubi pe cel care-ți greșeșteCă-n inima ta mereu pacea domnește.Când ai pace ești atât d... Citeste mai mult >>
Priveşte cerul!
Niciodată să nu plângiȘi să spui că e prea greu!Chiar de spini te vor răniȘi puțini te vor iubiLângă tine-I Dumnezeu!Să nu cazi în deznădejdeCând vezi valul că e mare!Tu rămâi pe Stâncă, susCăci acolo... Citeste mai mult >>
Frumoasă e răbdarea
Frumoasă e răbdarea femeii credincioasece caută-ntâietatea la alții să o lase,ea, rămânând în umbră, tăcută şi smerităîși află în răbdare răsplata fericită.... Așa a fost răbdarea Elisabetei sf... Citeste mai mult >>
Rămâi în dragoste
Sunt multe feluri de dragoste în lumeCu sentimente și emoții diferiteLa fiecare li s-a dat câte un numeCăci toate dintre ele sunt deosebite.Dragostea Storge e cea dintâiE o dragoste atât de specialăȚi... Citeste mai mult >>
Identitate
Ești, Doamne, bun, eu pământean și rău,și-n dragoste nu-Ți seamăn, nici în milă.Dar, după răni, sunt chip din chipul Tău,de par dospit din cer, nu din argilă.Nu Ți-am râvnit nici razele subțiri,nici t... Citeste mai mult >>
Întrebare
Adâncă-i noaptea, orele profunde...Gemând, spre raftul cărților mă-ndrumși-ntreb în șoaptă fiece volum:- Tu ești? Și cartea fuge și se-ascunde.Plângând, întreb portretul ei acum:- Tu ești? Și nici iub... Citeste mai mult >>
Am obosit!
Am obosit... Privesc la timpulCe a trecut așa grăbitLăsând în urmă dor și viseȘi iar îmi spun: Am obosit!A fost o vreme când furtunaNu reușea să mă clinteascăȘi vorbele oricât de greleNu izbuteau să m... Citeste mai mult >>
De ce te-ngrijorezi?
De ce te-ngrijorezi creștine?Oare-ai uitat de Dumnezeu?Oare-ai uitat că ți-a promisCă-alături îți va fi mereu?De ce ești tu îngrijoratCând vezi în jur că valu-i mare?Rămâi pe Stâncă, neclintit,Acolo v... Citeste mai mult >>
Priveşte!
Privește-ntinsul zării...Nu simți în piept un dorCe aripi îți deschideȘi-ai vrea să pleci în zborSpre-o lume unde paceaMustește fericireȘi oamenii-s legațiÎn lanțuri de iubire?Privește către ceruri...... Citeste mai mult >>