Dragostea...

Spune-mi prietene nu știi? N-ai văzut pe undeva
O făptură minunată ce se cheamă ”dragostea”?
Într-o zi am întristat-o și-a plecat plângând în lume
Și de-atunci mi-e iarnă-n suflet și nu-i nimeni să mă-ndrume
Și nu-i nimeni să îmi spună unde s-a ascuns de mine
Dragostea, ce doar ea știe inima să îmi aline...
Spune-mi oare n-ai văzut-o? Nu ai auzit de ea?
Dacă încă n-o cunoști îți spun cum e dragostea:
E comoara cea mai scumpă... cântul cel mai minunat
Dragostea e bucuria ce o simți neîncetat
Dragostea nu se preface... nu rănește și nu minte
Ea aduce împlinire... pune miere pe cuvinte
Dragostea este sărutul ce pe tâmplă înflorește
E seninul din privirea ce în taină îți zâmbește
Dragostea e chintesența vieții pe acest pământ
Tot ce-n lume-i mai frumos... tot ce-n lume e mai sfânt...
Spune-mi oare n-ai văzut-o? Mi-e așa de dor de ea
Fără de a ei prezență este tristă viața mea
Dacă o-ntâlnești cumva nu uita să-i spui că-mi pasă
Că o rog să-mi dea iertare și-o aștept să vină-acasă!

Vulcan-09-01-2020
Mary