Doar El ne dă iertarea

Privește la ale lumii bogății falnice
La aur, argint, și la toți banii din lume,
Oare ar putea ele iertarea a-ți aduce?
Oare-ar valora înaintea Celui din vecie?

Privește la oceanu-ntins, și la mărimea lui,
Chiar daca-ai reuși să strângi atâtea lacrimi,
Crezi c-ar valora ceva înaintea Domnului?
Ar putea să înlocuiască ale Golgotei patimi?

Privește la săraci, și la oameni în nevoi,
Dacă i-ai ajuta pe toți, ai avea vreun folos?
Ar putea faptele bune, sa înlocuiască ale harului comori,
Ar putea ele sa ia locul crucii lui Hristos?

Privește la toată înțelepciunea din lume,
Dac-ai invăța-o, ai fi tu mântuit?
Ar putea înțelepciunea să te salveze de piere?
Ar putea lua locul harului necontenit?

Faptele nu o să ia locul harului niciodată,
Iertarea n-o primim cu bani, sau cu plata,
Ci o primim din necondiționată iubire,
Arătată de Acel ce e din vesnicie

Să-I mulțumim ca încă iartă, și este milos,
Să ne pocăim să fim iertați, să fim mantuiți,
Căci mântuirea este doar prin crucea lui Hristos
Alta cale nu mai este, deci la El acum veniți!