Din Mâna Ta...

DIN MÂNA TA...

Ps 145:16;; 1Îţi deschizi mâna şi* saturi după
dorinţă tot ce are viaţă.”
*************************************

Din mâna Ta, Părinte, primim ce-i necesar
Tu nu ne lași, nicicând, în starea deznădejdii
În zorii zilei, din nou, doar bunătăți răsar
Vei fi cu noi, și azi, să-ndepărtezi primejdii.

Au cunoscut psalmiștii imensa Ta iubire
Și au descris-o-n versuri, în cântec și-n viu grai
Și în decursul vremii a fost o dezrobire
Și-un stimulent sublim în drumul către Rai.

Privind dincol’ de lipsuri vedem o abundență
Duhul vieții noi împlinește nevoi sufletești
Spre Țara de glorii înălțăm reverență
C-atât de generos, îndurător și bun ești!

Nimic nu ne costă s-avem aer, lumină
Zilnic reverși peste noi din haru-Ți bogat
În Tine speranțele noastre se-mbină
Nu dorim despărțire de ce-am câștigat.

Vedem mâna-ntinsă spre ființele noastre
Și, iată, nori de frământări au dispărut
Iar gândul zboară dincol’ de zări albastre
Și se-ntoarce s-aducă al Cerului sărut.

Ce e de trebuință e partea ce ne-o dai
Cunoști nevoia, cunoști ce ne apasă
Ne vrei încrezători s-avem parte de Rai
Ai dovedit, din plin, ce mult de noi îți pasă.

Merindea pe traseu din palma Ta provine
În lungul labirint să nu ne încurcăm
Ai furnizat tărie s-ajungem, toți, cu bine
La locul Întâlniri spre care-acum urcăm.

Să piară-ngrijorarea!Ea-ntunecă simțirea
Doar mâna Ta împarte și pâine și parfum
Când fi-va mai puțin veni-va înmulțirea
Și nu vom duce lipsă de marfă de consum.

Pe brațul ocrotirii ne rezemăm slujirea
Să nu ne-mpotmolim luptând cu uriași
Ne-arată unde-i ținta, ne-arată Nemurirea
Să fim, spre Canaan, destoinicii vâslași.

Când îți deschizi Tu mâna minunea se deschide
Urmează satisfacții ce, nicicând, nu au fost
Când zilele-s cu vifor, sau zilele-s toride
Îmbrățișarea Ta e-al nostru adăpost.

George Cornici/27 Mai, 2017