text Poezii crestine

Diamantul cel mai tare

Sursa: 
www.resursecrestine.ro
Autor: Florența Sărmășan
Diamantul cel mai tare


Omul, este un diamant ce se poate șlefui
Este o piatră prețioasă, ce se poate modela,
De dorește mântuirea cu Isus el poate fi
De-are sete de credință, prin Isus o poate avea

Omul, este creatura ce-a făcut-o Dumnezeu
Plămădit din iubire și din dragoste cerească
L-a întocmit cu pasiune, chiar după modelul Său,
I-a dat viață, fericire, veșnic să le stăpânească

Prin neascultarea lui, omul totul a pierdut
A pierdut inteligența și puterea de-a lupta,
Pentru omul Lui iubit, Domnul altfel ar fi vrut
Veșnicia, nemurirea, toate lui, să I le dea.

Prin păcatul lui de moarte, trupul i s-a preschimbat
A pierdut esența vieții și puterea veșniciei,
Doar prin moartea lui Isus, acest drept l-a câștigat
Doar prin sângele Lui sfânt, Domnu a pus capăt urgiei.

Omul care-i înțelept, știe ca să prețuiască
Știe c-a găsit comoara, diamantul cel mai mare,
Numai prin a Lui putere poate să se șlefuiască
Omu-i diamantul slab, iar Isus e cel mai tare!

Domnu-I artist iscusit ce menirea Își cunoaște
Din iubire s-a jertfit, ca noi să mai existăm
Și ce mâna Lui îndreaptă, se reface și renaște
Să-L alegem, este calea care trebuie s-o urmăm!

Este calea veșniciei, apa vieții o vom bea
Diamantul ce străluce și care le eclipsează
De-L alegem, să-L urmăm, El alături ne va sta
Cu puterea Lui supremă, după El, ne modelează.

Orice zi în viață trece, ne mai scapă de-un defect
Cu mâna Lui pricepută ușor tot îndepărtează
Spre apusul vieții noastre, noi vom tinde spre perfect
Ce mai trebuie adăugat, Domnul nostru completează.

Vom ajunge la sfințire și putem ca să-L urmăm,
Ne vom curăța de toate, să putem să Il slăvim,
Când pe nori va reveni sus la ceruri să urcam
În ținuturile sfinte, cu El, veșnic să trăim!

Modelați să ne lăsăm, umili, să-I primim iertarea,
Pe Isus să-L acceptam, viața să I-o dăruim,
Alta cale n-ar fi fost ca să mai primim salvarea,
Doar prin moartea Celui Sfânt, pentru asta să-L iubim!

Sângele ce-a curs șuvoi pentru noi cei vinovați
Chinurile îndurate, nicicând nu pot fi plătite,
Doar prin moartea Lui pe cruce, am putut să fim curați
Prin acest Fiu nepătat, toate ne-au fost dăruite.

Amin

Câmpia Turzii, 16 martie 2011

Cele mai recente resurse scrise - Zidire spirituala

E lumină-nțelepciunea
E lumină-nțelepciunea,Cum prostia e-nnoptare.Iar lumina-i curăție,Har ceresc și bucurieȘi credință roditoarePentru viața viitoare.Cine spune că el crede,Dar nu umblă în lumină,Nici trăiește-n curăție,... Citeste mai mult >>
Când pacea domnește
Când pacea domneșteE așa plăcut când inima-i plină de paceChiar și atunci când cineva rău îți întoarce,Când poți iubi pe cel care-ți greșeșteCă-n inima ta mereu pacea domnește.Când ai pace ești atât d... Citeste mai mult >>
Priveşte cerul!
Niciodată să nu plângiȘi să spui că e prea greu!Chiar de spini te vor răniȘi puțini te vor iubiLângă tine-I Dumnezeu!Să nu cazi în deznădejdeCând vezi valul că e mare!Tu rămâi pe Stâncă, susCăci acolo... Citeste mai mult >>
Frumoasă e răbdarea
Frumoasă e răbdarea femeii credincioasece caută-ntâietatea la alții să o lase,ea, rămânând în umbră, tăcută şi smerităîși află în răbdare răsplata fericită.... Așa a fost răbdarea Elisabetei sf... Citeste mai mult >>
Rămâi în dragoste
Sunt multe feluri de dragoste în lumeCu sentimente și emoții diferiteLa fiecare li s-a dat câte un numeCăci toate dintre ele sunt deosebite.Dragostea Storge e cea dintâiE o dragoste atât de specialăȚi... Citeste mai mult >>
Identitate
Ești, Doamne, bun, eu pământean și rău,și-n dragoste nu-Ți seamăn, nici în milă.Dar, după răni, sunt chip din chipul Tău,de par dospit din cer, nu din argilă.Nu Ți-am râvnit nici razele subțiri,nici t... Citeste mai mult >>
Întrebare
Adâncă-i noaptea, orele profunde...Gemând, spre raftul cărților mă-ndrumși-ntreb în șoaptă fiece volum:- Tu ești? Și cartea fuge și se-ascunde.Plângând, întreb portretul ei acum:- Tu ești? Și nici iub... Citeste mai mult >>
Am obosit!
Am obosit... Privesc la timpulCe a trecut așa grăbitLăsând în urmă dor și viseȘi iar îmi spun: Am obosit!A fost o vreme când furtunaNu reușea să mă clinteascăȘi vorbele oricât de greleNu izbuteau să m... Citeste mai mult >>
De ce te-ngrijorezi?
De ce te-ngrijorezi creștine?Oare-ai uitat de Dumnezeu?Oare-ai uitat că ți-a promisCă-alături îți va fi mereu?De ce ești tu îngrijoratCând vezi în jur că valu-i mare?Rămâi pe Stâncă, neclintit,Acolo v... Citeste mai mult >>
Priveşte!
Privește-ntinsul zării...Nu simți în piept un dorCe aripi îți deschideȘi-ai vrea să pleci în zborSpre-o lume unde paceaMustește fericireȘi oamenii-s legațiÎn lanțuri de iubire?Privește către ceruri...... Citeste mai mult >>