Despre zgârcenie

1. Cel zgârcit nu-i bun cu nimeni,
însă nici așa de rău, cum e chiar cu sine însuși,
- nu-i cu nime-n timpul său.

2. Cel zgârcit e toată viața un sărac nefericit
oricât ar avea pe lume, el e pururea lipsit.

3. Lacomul de bani e robul celui mai vrăjmaș tiran,
nu-i mai mare chin pe lume ca acel ce-i rob la ban,
fericit acel pe care Binele l-a izbăvit
de robia-n care piere cel ce-i lacom și zgârcit.

4. Ce folos când bogăția lumii-ntregi ai dobândit,
dacă unicul tău suflet o să-l pierzi nemântuit?
- Sau ce aur de pe lume și ce preț ar fi să ai
ca să poți odată-n schimbul sufletului tău să-l dai?

5. Ce folos de-averea ta
când nu-i minte lângă ea?
Banu-n mână la nebun
face prăpăd ca un tun.

6. Ferește-te om înțelept
de orice bun venit nedrept,
că nu e mult - și după el
pedeapsa vine într-un fel.

7. După orișice zgârcit
vine-un alt nenorocit
ca să-mprăștie curând
ce-a tot strâns un prea flămând.

8. Ai avere, - ești stimat,
ești zgârcit, - ești blestemat,
omul darnic și milos
e plăcut și e frumos.

9. Pentru ce trăiești în lipsuri numai ca să mori bogat,
nu-i aceasta nebunie? - Spune tu adevărat!

10. Sărăcia o să mânce casa unde, când prânzesc
cei din casă pot să mânce iar străinul nu-l poftesc.

11. Omul cel fără de bani are prea puțini dușmani,
omul cel cu bani haini are prieteni prea puțini.

12. Decît zgârcit, - mai bine
să n-ai nimic cu tine,
căci sărăcia-n casă
nici dă - și nici se lasă,
dar dacă n-ai nimică
te duci - și n-ai vreo frică.

13. Numai cel zgârcit n-arată găzduirea bucuroasă
care-o datorăm oricare, orișicui ne vine-n casă,
blestemată-i totdeauna inima neprimitoare,
nici ea n-o să aibă casă,
- va fi-n veci rătăcitoare.

14. Săracul are-atâți dușmani câți bogătași în țară
căci bogătașii sunt zgârciți, - și ei îl dau afară.
Bogatul are-atâția dușmani câți cerșetori pe lume,
ei nici aici și nici în cer nu vreau a-i ști de nume.

15. Zgârcitu-i ca măgarul ce cară bani în sac
dar se hrănește numai cu câte-un pai sărac.

16. La un om zgârcit credința se oprește la curea,
conștiința-n el și mila nu mai trec mai sus de ea.

17. De la cel rău platnic ia cât poți acum,
altfel mâine poate afli numai scrum.

18. N-ai zgârcenie atuncea când dai din averi străine
- fii așa, unde-i nevoie, chiar când dai și de la tine,
căci curând, când te vei duce pe cea mai ne-ntoarsă cale
ai să vezi c-au fost străine și ce-ai zis că-s ale tale.

19. Albina face miere
- dar n-o mănâncă ea.
Sunt mulți ce-și strâng avere
pe seama altuia!

20. Nu da unora avutul altora - că e păcat
ci fă milă de la tine nu din ce e din furat.

21. Nu-i greu să-nveți cum se câștigă,
e greu să-nveți cum cheltuiești,
că și-n zgârcenie poți pierde
cum pierzi și-atunci când risipești.