Despre vorbire

1. Înțeleptul cel mai mare
este vorbitorul care
e mai scurt în cuvântare
și mai lung în meditare.

2. Nu fi-n stare niciodată a bârfi pe nici un ins,
nu știi ce va arde focul când odată l-ai aprins!

3. Fă binele-n ascuns oriunde
când vorbitori de rău nu-ți vrei,
dar dacă vrei să-l faci pe față
așteaptă-te oricând la ei.

4. Mult poți câștiga cu buna
prin cuvinte și purtare,
- tot ce nu poți cu frumosul
cu nimic nu vei fi-n stare.

5. Umple golul vorbei tale cu al faptei aur greu,
atunci au să te cunoască oamenii
și Dumnezeu.

6. Să nu faci nicicând greșeala ca să contrazici pe-un ins
care apără o cauză prea fanatic și aprins,
că nu ai nicicând izbândă, însă poți să ai un rău.
Spune-i doar o vorbă-două - și te du în drumul tău.

7. Cine nu-nțelege-o dată, ori de două ori, ce-i spui
nu-nțelege nici de-o sută
- poate nu e vremea lui!

8. Nu-ți prea spune multe fapte ale tale din trecut -
mulți le judecă nevrednic
și le-ascultă neplăcut.

9. Nu vorbi ușor de lucruri care te-au costat prea mult,
prețul lor îl știe numai duhul tău
și Cel Tăcut.

10. Ceea ce încredințează, - nu e vorba ce se spune,
ci trăirea și purtarea celui cu cuvinte bune.

11. Orice prost e îndărătnic - și-i de neînduplecat
chiar de-i spui și adevărul cel mai clar
și mai curat.
Orice om ce nu se lasă nici când spui și-i dovedești
e un prost și-un îndărătnic,
- lasă-l că-n zadar vorbești!

12. Este o ne-nțelepciune a lupta să dovedești
ce cunoaște toată lumea, -
vezi, la timp, să te oprești!

13. Drumurile cele scurte nu-s oricând cele mai bune
- mai de multe ori ocolul dovedește-nțelepciune.

14. Să nu juruiești vreodată promisiuni unor nebuni,
nici nu crede-n vreo minune a acestor promisiuni
căci cu cât mai fără minte sunt acei ce le-ai promis
cu atât vor înțelege mai pe dos tot ce le-ai zis.

15. Nu-ntrerupe niciodată pe acela ce-ți vorbește,
nu-ntreba decât aceea ce mai bine-ți limpezește,
nu răspunde decât ceea ce se cere, cât e bine,
- prostul face chiar contrariul
și-și arată ce-i în sine.

16. Drumul pân-la fapte este cel mai lung,
mulți rămân la vorbe - și nu mai ajung.

17. Sfatul cel mai bun e-acela cu mai scurtă vorbă dat
sfatul scurt e cale dreaptă,
- știi ușor ce-ai de urmat.

18. Vorbește numai ce te-nvață
înțelepciunea cea de Sus
și încetează-a ta vorbire,
când nu mai ai nimic de spus.

19. Proștii nu știu nici să râdă
nici să plângă cumpătat,
când plâng urlă, când râd zbiară,
- și se fac de vorbă-n sat
ori de una, ori de alta, înțeleptul știe-n sine
marginea care-l oprește de la ce nu se cuvine.

20. Să nu spui nici vorbă dulce nici amară
despre mâne
viitorul nu se știe, - de rușine poți rămâne.

21. Înțeleptul nu va spune tot ce-o să gândească
însă va gândi întruna tot ce-o să vorbească.

22. Când soția e tăcută, amândoi sunt fericiți,
casa-ntemeiată astfel, are stâlpii neclintiți.