Despre ceartă

1. Ca unul care trage un câine de mustață,
așa-i cel ce se-oprește când dă de-o ceartă-n față.

2. Cearta este cel mai sigur zdrobitor de armonie,
duhul certei nimicește orice strop de bucurie.

3. Duhul certei unde vine otrăvește tot ce-atinge,
fericit acel ce luptă cu tăcerea
și-l învinge.

4. Cearta nu durează unde numai unu-i vinovat,
ci durează-acolo unde amândoi sunt cu păcat.

5. Într-o ceartă-adu-ați aminte totdeauna:
să cedezi.
Atunci tu ești câștigatul. Cearcă numai
și-ai să vezi.

6. Înțelepții fac prostie când se ceartă cu cei proști;
după una, două vorbe poți ușor să-i recunoști;
dacă vezi că ai de-a face cu un om cuminte, stai,
dacă nu, să-l lași și du-te
dacă vrei vrăjmași să n-ai.

7. Fii chibzuit, iar limba mereu s-o ai de miere,
atunci ce-ți stă în minte îți stă și-n putere.

8. Când vei spune Adevărul să te-aștepți la-mpotriviri:
e atâta stricăciune azi în gânduri și-n simțiri!

9. Spiritul ce veșnic neagă și vrea ceartă
și-află vină,
e din diavolul, că numai el ucide și dezbină.

10. Noi nu iubim cearta de vorbe,
căci cearta vorbelor mereu
batjocorește Adevărul și crește chinul cel mai greu.

11. E mai ușor să critici pe cel ce face bine
decât să faci ca dânsul
- dar asta-i o rușine.