Despre Carte

1. Fiul meu, de vrei ca veșnic fericirea să-ți adui,
pe a inimii tăbliță scrie-ți sfatul ce ți-l spui:
nu lăsa de-acum să treacă nici o zi să nu citești
Cartea-nțelepciunii vieții, Cartea Tainei omenești,
căci ea-i degetul puternic al poruncilor ce sunt
mai de preț ca să le-asculte orice om de pe pământ.

2. Sfatul cărții începute tu mereu învață-a-l cere,
căci în ea găsești lumină, călăuză și putere.

3. Fiii mei, întotdeauna și prin vorbă și prin faptă,
prețuiți, urmați și țineți calea-nțelepciunii dreaptă,
căci de când e omu-n lume și Cuvântul se vestește,
viața fericită-i plata celui care-L prețuiește,
însă plata celor care i-au nesocotit mustrarea
a fost totdeauna moartea și osânda și pierzarea.

4. Nu disprețui Cuvântul niciodată-n nici un fel,
dacă-L lepezi tu pe Dânsul, te va lepăda și El.

5. După sfatul Cărții Bune tu îndreaptă-ți viața toată,
să nu cauți să-i strâmbi tu calea după viața ta stricată,
cum fac unii care-n urmă cad pe veșnicia toată
în pierzarea meritată.

6. În a lumii noapte lungă Cartea ca un Far s-o ai:
Călăuză și Lumină și Putere către Rai.

7. Cînd îți va vorbi Cuvântul, ține-ți sufletul deschis,
dac-alungi pe cel ce-ți spune, calci pe Cel ce L-a trimis.

8. Ca de-un înțelept ascultă de al Cărții bune fel:
când nesocotești Cuvântul, uiți al mântuirii Țel.

9. Fiul meu, tu crede-n totul tot Cuvântul Cărții Sfinte!
Căci în ea e Adevărul și în Urmă și ‘Nainte;
crede-a lui făgăduințe, căci de când pe cer sunt stele,
n-a fost înșelat nici unul care s-a-ncrezut în ele.

10. Omul nou se zămislește,
se hrănește și trăiește
prin al Cărților Cuvânt.
- Fericit cine-l dorește
că-n el crește și rodește
întărit pe drumul strâmt.

11. Cuvintele înțelepțești
prin fapta ta să le cinstești,
căci numai dacă le vorbești,
cu-a lor știință te fălești
și spre osândă te-amăgești.

12. Lumina cărărilor tale,
puterea curatului gînd
și scutul de-ți este pe cale
Cuvântul Dreptății oricând,
comoara răsplăților sale
afla-vei la capăt curând.

13. În Cuvântul Drept e totul limpede și-ntreg așa,
că nu-i nimeni să mai poată pune sau lua ceva,
nu-i nimic să mai lipsească, nu-i nimic de scos din El,
tot e spus așa cum este,
nu-i nimic să fie-altfel.
Cel Desăvârșit Și-arată - ca în toate câte sunt! -
Marea Lui desăvârșire și-n frumosul Său Cuvânt!

14. Cuvântul Dreptului ascultă-L
și-ntoarce astăzi până poți,
pe viață nu e sigur nimeni,
pe moarte pot fi siguri toți.

15. Curăția și Frumsețea stau în gândul luminos,
el e tot ce-a fost vreodată sau mai poate fi frumos;
tot ce s-a creat de veacuri mai înalt și mai curat,
numai dragostea, credința și lumina lui le-au dat.

16. Chemarea Cărții Bune curând o să apună,
ecouri tot mai slabe în lume-acum răsună;
câți n-o primesc, pieri-vor umblând cu disperare,
nefericiți prin crezuri și cărți înșelătoare.

17. Cartea înțeleaptă este prietenul cel mai aproape,
din oricare-ncurcătură glasul ei o să mă scape,
din oricare întuneric ei îi cer să-mi dea lumină -
și ea-n orice încercare mă va îndruma senină.

18. Cărții Bune vreau oriunde să-i arăt credincioșie,
eu să-i fiu ei bun prieten, ea un bun prieten mie,
eu să-i spun a mele temeri,
ea să-mi spună-a ei cuvinte,
braț la braț mergând alături
pe cărarea cea cuminte.

19. Cartea-nțelepciunii-mi fie
hrana sufletului meu,
Pâinea mea
și Apa vie,
dorul inimii mereu;
după ea să-mi fie foame,
după ea să-mi fie dor,
după ea să-mi fie sete
- până-n veacul viitor.

20. Să-mi culeg din Cartea Bună al vieții sfânt nectar,
cum albina își culege scumpul fagurului har;
să mă îndulcesc cu mierea sfântului Cuvânt din ea,
ca să poată fi plăcută tuturor umblarea mea.

21. Să citesc în Cartea Bună cât mai mult
și cât mai bine,
lepădând tot ce-osândește dreptul ei cuvânt în mine,
și-mplinind tot ce dorește ea să împlinesc mereu -
numai astfel voi ajunge fericit și vrednic eu.

22. Toate cărțile din lume au o soartă trecătoare,
Cartea Bună însă este Una, veșnică și tare;
ea în veac nu se-nvechește,
ea în veac e neclintită,
căci în ea-i Cuvântul Veșnic
și Viața Nesfârșită.

23. Cartea Bună o deschide
să-nveți gândul cel frumos.
Lasă Cartea și gândește să-l trăiești mai luminos.
În zadar întrebi Cuvântul dacă nu-l și împlinești:
ceea ce cunoști se cere neapărat să și trăiești.

24. Nu te înșela tu care ocolești sau schimbi Cuvântul,
să nu crezi că scapi de-osândă ocolindu-l
sau schimbându-l.
Ci-ndoit o să te-apese acest fapt la Judecată:
și călcarea și stricarea Dreptului
e-nfricoșată!

25. Cartea Dreptului e-oglinda cea mai clară și curată,
în ea fiecare vede fața lui adevărată;
uită-te în ea întruna, suflete, și-ndreaptă bine
tot ce judecă și mustră și-osândește ea la tine.

26. Cartea Dreptului e sfatul cel mai nepărtinitor,
ea arată și răsplata și osânda tuturor;
ea nu cruță pe nici unul, ea n-acopere nimic,
ea e pentru toți aceeași, fie mare, fie mic.

27. Cărții Dreptului supune-ți gândul tău și voia ta,
Cartea Dreptului întreab-o
și ascult-o - nu uita!
În ea-i viața și răsplata fericită - dac-o crezi
și în ea-s și celelalte
toate-ai, sigur, să le vezi.

28. Vezi ca nu cumva cititul Cărții Drepte
pentru tine
să ajungă doar o formă, doar a ști
- dar făr-a ține;
să nu semeni cu acela ce-n oglindă se privește
și, plecând, își uită chipul:
tot ce strânge - risipește.

29. Cu lumina dinainte să te-ndrepți spre cea de-acum,
și cu cea de-acum spre mâine -
astfel sui pe-al cinstei drum.
Fericit acel ce totul strânge-n mintea lui senină -
viața lui înaintează din lumină-n mai lumină.

30. Când citim în Cartea Dreptului ori prea-nceți
ori prea grăbiți,
nu-nțelegem mare lucru, mereu suntem păgubiți.

31. Cercetează ca albina, adunând din floare-n floare,
a cuvintelor vieții hrană binefăcătoare.
După ce-ai citit, așează totu-n ordine cerească,
numai astfel cele strânse
vor putea să-ți folosească.

32. Tot ce afli-n Cartea Dreptului însușește-ți
pentru tine.
Spune-ți: mie-mi sună asta,
asta pentru mine este! ...
Numai astfel o să-ți fie de folos a ei cuvinte,
altfel vor rămâne-n gură,
nu în inimă și-n minte.

33. Să nu ne mirăm că unii află-n Sfintele Scripturi
rătăciri, îndemnuri slabe, sau te miri ce-nvățături;
pe același câmp, o oaie caută iarbă lângă miel,
cîinii iepuri,
barza șarpe,
- fiecare cum e el!

34. Precum boul ce mănâncă floarea galbenă de tei,
știe numai ce e hrana, dar nu și parfumul ei,
tot așa-i cel ce citește Cartea Bună ca pe-oricare:
vede forma,
dar nu simte și divina-i insuflare.

35. Când vreodată nu-nțelegem vreun cuvânt
din Dreapta Carte,
s-o deschidem! ...
Să ne ducă cugetarea mai departe.
S-o deschidem după-aceea...
și vedem cum vine-o rază
ce deodată înțelesul fericit ni-l luminează.

36. A citi mai des Cuvântul
și-a deprinde-al Lui sfânt țel
este a gândi cu Dreptul și a viețui cu El.

37. Să pătrunzi în Cartea Bună ca-ntr-o peșteră divină,
unde numai cel ce-a scris-o ți-este singura lumină;
doar călăuzit de gândul care-a inspirat-o toată
afli frumuseți și taine cum nici nu bănuiai vreodată.

38. N-avem totdeauna harul de-a pătrunde în afund
frumusețea și-Adevărul ce-n cuvântul scris s-ascund,
dar când ne lipsește-acesta vom alege prea puțin,
căci comorile lui rare în adâncul lui se țin.

39. Orice om ce nu-și îndrumă eul nepărtinitor
deseori se face singur altora îndrumător,
căci e mai ușor a spune altora îndemnul sfânt
decât a umbla tu însuți înfrânat, cinstit și blând.

40. Cerul și pământul de-astăzi
au să treacă ne-ndoios,
dar în veci nu va să treacă
sfânt Cuvântul luminos.

41. Această întreită lume ce Sus
și Jos
și-n Taină sunt,
ar fi-ntuneric și-n orbire de n-ar fi Soarele-Cuvânt.

42. La Început ERA Cuvântul și El nemuritor era,
nemuritor este Cuvântul
- și cel ce-L crede este-așa.

43. A mărturisi Cuvântul semănând cu cei ce-ascultă,
e un semn de-nțelepciune
și-nceput de roadă multă.

44. Caută și citește-n Cartea Dreptului cu ascultare:
ceea ce nu-ți spune nimeni
ea îți spune cu glas tare,
ceea ce nu îndrăznește nici un prieten bun
să-ți spună
ea-ți va spune,
să te-ndrepte numai pe cărarea bună.

45. Orice meserie cere muncă și învățătură;
tot așa e și umblarea cu Cuvântul Bun în gură,
și aceasta cere jertfă și-nzestrat cu fapte bune,
cere muncă și trăire -
fără ele n-ai ce spune!

46. Deschide Cartea ca să-nveți ce s-a gândit frumos,
și-nchide Cartea să-l trăiești curat și luminos.

47. Chiar să porți o haină veche,
cumpără-ți o carte bună;
Cartea Bună totdeauna cu lumină
te-ncunună.