Despre bucurie

1. Fiul meu, du pretutindeni la oricine bucurie,
poartă-te cu toți oriunde delicat, cu gingășie.
Ce frumos să duci cu tine totdeauna-nviorare
când e plină lumea asta de tristețe și-apăsare!

2. Bucuria-i floarea rară care crește fericit,
numa-n ochii și-n grădina credinciosului cinstit.

3. Bucuria e oglinda unor cugete curate,
apăsarea este semnul inimilor tulburate.

4. Fiica mea, când legătura dintre soțul tău și tine
prin purtarea ta curată fericită o vei ține,
când în casa ta și-n suflet îți va fi lumina vie,
vei trăi o necurmată fericită bucurie
și vei trece prin viață ca prin zi de sărbătoare,
plină de lumina dulce a cerescului tău soare.

5. Nu întuneca seninul bucuriei nimănui,
nici cu lacrimile tale nu-ntrista lumina lui;
are fiecare vremea jalei sau cântării sale,
mâine poate-a lui să-nceapă și să se sfârșească-a tale.

6. Bucuria când se duce, întristarea greu se lasă
și din orice zi senină face noapte-ntunecoasă.

7. Întristarea să nu-ți spui
niciodată nimănui,
însă bucurii când ai
tuturora să le dai.

8. Fiul meu, la bucurie fă-i oriunde loc la masă -
ea e oaspete ce face fericită orice casă;
bucură-te totdeauna, orice stare-ar fi să vie:
în credință și-n iubire este-o sfântă bucurie.

9. Dacă tu ești credincios,
poți fi pururi bucuros;
de ți-e Tată Dumnezeu,
fii ca un copil al Său.

10. Orice bucurie mare, ca o mare izbăvire,
este-n viață-ntotdeauna ca o nouă-ntinerire;
de aceea viața celor credincioși e fericită:
fiind pururi bucuroasă, e mereu întinerită.

11. Fii modest, fă totdeauna tot ce faci cu bucurie;
cine nu-i o slugă bună, nici stăpân bun n-o să fie.

12. Când trăiești spre bucuria cuiva pe pământ, e-un har;
omul bun nicicând pe lume nu trăiește în zadar.

13. Când tu altora viața cu iubire-o vei umplea
și-alții-atunci cu bucurie au să umple viața ta,
vei culege cu dobândă ceea ce vei semăna.

14. Lucrul care-n lumea asta azi te bucură mai tare
ți-ar putea aduce mâine cea mai neagră întristare.

15. Nu invidia pe nimeni fiindcă n-are azi dureri,
poate-o să le aibă mâine, poate le-a avut el ieri;
ci te bucură că scapă cineva fără necaz
că și fără-a lui, destule lacrimi sunt pe lume az’.

16. Credinciosule, tu care ai atâtea promisiuni,
tu cu care până astăzi Cerul a făcut minuni,
vezi, când cei răi pot fi veseli, cum poți tu să fii mâhnit?
N-ai tu mai mult drept ca dânșii să fii, oare, mulțumit?

17. Fiii mei, fiți buni, ca astfel bucuroși mereu să fiți;
numai cei răi sunt întruna apăsați și chinuiți;
bucuria lor când vine, vine rar și stă puțin,
dar cei buni au bucuria totdeauna și din plin.

18. Bucurați-vă cu-aceia ce se bucură acum,
plângeți lângă cel ce plânge - viața-i negură și fum;
simte-te întruna frate cu oricare muritor,
bucurie e tot drumul celui binefăcător.

19. N-o să afli bucurie fără-a trece prin dureri -
n-o căuta fără de ele, că nu este nicăieri.

20. Înțeleptul cât trăiește își ascunde-amarul său
spre-a nu întrista pe nimeni cu părerile de rău,
dar și-arată tuturora bucuriile ce-i vin
ca să poată face chipul celor ce-l iubesc - senin.

21. Bucurii netulburate de vreo jale și mormânt
n-a fost nimeni să le aibă - nici nu este pe pământ,
numai cel ce-și are-n sine bucuria lui deplin
are cerul bucuriei sale pururea senin.

22. După-o grea amărăciune, orice bucurie-avem,
o vedem nespus de mare - iată cât de slabi suntem!

23. Să dorești ce-i cu putință,
nu dori ce nu-i de tine.
Bucură-te de ce-i astăzi
și nu plânge de ce-ți vine.
Mulțumește pentru cele ce-ți dă astăzi Cerul ție
- și-o să ai întotdeauna liniște și bucurie.

24. Cine nu-și aduce-aminte bucuria lui de ieri,
iar în suferința de-astăzi nu-și găsește mângâieri,
ci așteaptă numai ceea ce-o să-i vină poate mâine,
veșnic fără bucurie și nemulțumit rămâne.

25. Sunt trei bucurii pe lume:
sufletești - întâia oară,
ale trupului - a doua,
apoi cele din afară.
Cumpătarea și-adevărul dau lumina înțeleaptă
de-a te bucura de toate numai în măsura dreaptă.

26. Darurile mari și scumpe Cerul nu le dă zgârcit,
ca să aibă fiecare doar un strop nenorocit,
ci le dă cu-ndestulare orișicui, căci e bogat,
numai omul să primească al lui dar îmbelșugat.

27. Bucuriile pe lume niciodată nu-s depline,
totdeauna-i câte-o umbră care peste ele vine.
Bucuriile depline vor fi numa-n veșnicie
pentru-acei ce-și caută-n ceruri nesfârșita bucurie.

28. Patru stâlpi ai cârmuirii aduc Țării bucuria,
sunt: Credința și Dreptatea
Sfatul bun și Avuția.

29. Orișicare-i bucuria care-o ai aici mereu,
ia-o cu recunoștință:
- vine-i timpul și la greu!

30. N-amâna o bucurie care Cerul ți-o dă azi,
mâine poate n-o s-o afli,
mâine poți primi-un necaz!

31. Să primești cu bucurie darul clipei, căci acum
scurtă-i clipa bucuriei,
lung e-al suferinței drum.

32. Orișicare-i osebirea dintr-o viață și-altă viață,
n-află unul numai bine
și-altul numai rău în față;
are Dumnezeu de grijă de-unul azi,
de altul mâine,
fără nici o bucurie însă, nimeni nu rămâne.

33. Nici un rău nu-i fără-un bine,
nici un bine fără-un rău,
rânduit-a Cerul toate dup-un tainic plan
al său.

34. Unii fii sunt bucurie sfântă la părinții lor,
alții sunt o-ndurerare și-o rușine până mor.
Fiecare fiu culege de la fiii lui acel
rod pe care-l dă-n viață la părinții lui și el.

35. Înțelept e-acela care
nu se plânge de ce n-are,
ci se bucură mereu
de ce-i lasă Dumnezeu.

36. Dacă n-am avea dorință după ceva și mai dulce,
toată bucuria vieții ni s-ar pierde și s-ar duce.

37. Nu cânta de biruință până lupta n-a sfârșit -
poate clipa să aducă ce nici nu te-ai fi gândit.