De sus ne vine izbăvirea ce o dorim mereu mai mult

1. De sus ne vine izbăvirea ce o dorim mereu mai mult
De la al nostru Tată mare, ce e în veşnicie sfânt!
Din lumea plină de durere, necazuri, boli şi suferinți
Privim spre cer, la Domnul Isus care ne-a zis: "Căci Eu sunt sfânt, fiți şi voi sfinți".

2. De sus ne vine izbăvirea din viața noastră de pribeag
Cu ochii plini de mari speranțe, având pe Isus drept catarg
Ce ne conduce-n astă lume care-i din ce în ce mai rea
Ca să primim eliberare şi o cunună ca o stea.

3. Cu bucurie şi nădejde, sperăm mereu spre tot mai sus
Spre locul ce ni-L pregăteşte de 2000 de ani, Isus.

4. Iar El, chiar Domnul cu mărirea cu care S-a-nălțat la cer,
Nu a uitat ca să ne spună că vom fi şi noi sus cu El
Şi-n felul cum El a plecat, tot la fel Se va întoarce
Deci Isus veni-va Însuşi cu-a Sa slavă să ne-mbrace.

5. O, cu mult peste măsură de-a-nțelege este ceea
Ce ne-a pregătit Cel care ne dă de sus izbăvirea
Dar nădăjduind în pacea care ne-a fost revărsată,
Prin credință acceptăm ideea că vom privi ca niciodată.

6. Măreții, splendori divine vom privi şi vom vedea
Şi vom înțelege toate de ce-au fost şi sunt aşa-
Lucruri ce la mintea noastră nicicând nu s-au mai suit
Taine nedescoperite la care nu ne-am fi gândit.

7. Toate prin credința-n Isus, când ajunge-vom în cer,
Vom pricepe şi-om cunoaşte că mereu El e la fel
Şi prin toate câte trece în orice clipă omenirea
Toți vor şti şi vor pricepe că doar de sus ne vine izbăvirea!